După publicarea de către cotidianul.ro a articolelor „Povestea tristă a academicianului Dumitru Radu Popescuˮ și „Atmosfera de la Editura Academieiˮ, Mihai Popa, al căruit nume este menționat într-unul dintre texte, a solicitat un drept la replică pe care îl publicăm integral:
Stimate domnule Cornel Nistorescu,
Referitor la editorialul pe care îl semnați în Cotidianul.ro din data de 3 decembrie 2022, „Povestea tristă a academicianului Dumitru Radu Popescuˮ, ca și la textul „Atmosfera de la Editura Academieiˮ, semnat de Iliescu Nicolae și publicat în Cotidianul.ro la aceeași dată, pe care îl citați, în virtutea dreptului la replică, vă rog să publicați următoarele:
Ambele texte se referă la Editura Academiei Române și la situația creată ca urmare a unor acte/decizii asumate prin semnătură de conducătorul acesteia, domnul acad. D.R.Popescu. În opinia subsemnatului, afirmațiile semnatarului celuilalt text, Iliescu Nicolae, sunt mincinoase și defăimătoare atât la adresa mea ‒ fapt pentru care voi solicita ca Iliescu Nicolae să le probeze în instanță ‒, cât și a unei părți din colectivul editurii, pe care dumneavoastră le girați prin citarea articolului în editorial. Deontologia profesiei de jurnalist include nu numai verificarea din cel puțin trei surse a informației sau „ascultareaˮ celeilalte opinii (dreptul la replică), dar și o minimă verificare a faptelor înainte de a publica un text. Și nu mă refer aici la starea de sănătate a domnului acad. D.R. Popescu, la momentele tragice pe care le parcurge, și nici la situația în care a fost pus, nu de familie ‒ cum fals reiese din relatările din Cotidianul ‒, cât la atitudinea celor doi „colegiˮ ai domniei sale sau, dacă vreți, subordonați, Iliescu Nicolae și Prică Ion. Afirmația că niște oameni din editură au cerut o a doua opinie referitoare la starea de sănătate a directorului general se referă strict la Iliescu Nicolae și Prică Ion. Nimeni din editură nu a știut de existența certificatului medical ori de faptul că familia dorește ca domnul acad. D.R. Popescu să nu-și mai exercite funcția. Pe lângă afirmațiile jignitoare la adresa mea și a celorlalți colegi din editură, Iliescu Nicolae lasă să transpară și câteva afirmații exacte, pe care, în stilul propriu, le denaturează cu rea intenție. M-am angajat la Editura Academiei Române în urma promovării unui examen pentru postul de redactor în anul 1995. Tot ca urmare a unui examen (susținut înaintea unei comisii din care au făcut parte membri ai Academiei Române), am fost promovat în funcția de redactor-șef în anul 2006 și cred că mi-am îndeplinit cu profesionalism obligațiile și atribuțiile, conform fișei postului. În anul 2012 am fost numit, cu acordul Academiei Române, director, prin decizia directorului general, acad. D.R. Popescu, ca urmare a unui audit intern al unei comisii a Curții de Conturi a României, când s-a dispus punerea de acord a Organigramei și Statului de funcții ale editurii cu Statutul Academiei Române. Atât acad. D.R. Popescu, managerul editurii, cât și conducerea Academiei Române, președinții secțiilor Academiei, directorii institutelor sau redactorii șefi ai celor peste 80 de periodice ale Academiei Române, cu care, prin natura funcției, am colaborat, nu cred că au avut a se plânge că am adus vreun prejudiciu editării și publicării în cele mai bune condiții a revistelor și cărților apărute sub egida E.A.R. în acestă perioadă. Meritul însă, iar aici Iliescu Nicolae are dreptate, pentru publicarea tuturor acestor lucrări se datorează unui colectiv de profesioniști dedicați meseriei, remunerați sub nivelul de pregătire, nerecunoscut ca atare. Iliescu Nicolae a fost transferat de la Academia Română în anul 2019, cu funcția de inspector, care nu a existat și nu există în organigrama editurii, având în acel moment un salariu mai mare decât al directorului general. Nu ocupă funcția de redactor-șef (nici măcar onorific), în Revisal figurând inspector. Am contestat ierarhic funcționalitatea organigramelor din anii 2021, respectiv, 2022, ca și funcțiile de conducere introduse făra a fi transformate, aprobate de Academia Română și scoase la concurs. Funcțiile ce apar consecutiv în organigrame începând cu anul 2020, respectiv, director financiar, director economic, director executiv, redactor-șef, nu există în Statul de funcții și nici în Revisal. Prin natura funcției, am sesizat faptul că Prică Ion, contabil șef, semna atât în calitate de ordonator de credite, cât și în cea de contabil șef. Am sesizat ierarhic faptul că s-au organizat concursuri de ocupare a unor funcții de execuție (referent resurse umane, jurist, redactori) fără respectarea procedurilor legale. Am semnalat nerespectarea legii în modul în care au fost efectuate achizițiile publice. La toate aceste demersuri nu am primit niciun răspuns. Cele de mai sus au fost posibile din cauza faptului că domnul acad. D.R. Popescu, directorul general, și-a delegat atribuțiile contabilului șef.
Iliescu Nicolae, inspector, nu a avut altă contribuție în editură (contrar a ceea ce afirmă în textul amintit), decât că a ocupat abuziv, începând cu anul 2021, biroul directorului general (și asta sporadic, deorece prezența pentru dumnealui este opțională), și a jignit colegii care îi citeau lucrările în locul lui, pe care ulterior le semna, iar din asta și-a făcut o profesiune de credință.
Mihai Popa
					
                      
                      
                      
                      
                      
                      
					
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
@Mărgelatu
a spus-o Adolph sau Joe,
unchiu Joe Stalin.