Eficiența ghilotinei

Imaginați-vă că în Revoluția Franceză ghilotina ar fi fost sub MCV-ul unei puteri „staliniste“, care ar fi cerut eficiență, eficiență, eficiență în funcționarea ei. Cum să o calculezi? Ai la îndemână raportul costuri-beneficii. Ai la îndemână numărul de execuții. Ai la îndemână numărul capetelor de guvernamentali și parlamentari. Etc.

Fix așa a sunat raportul anual al DNA și nimeni nu vrea să-și dea seama de grozăvia situației.

Nici n-ar avea cum: brandul nostru de țară este ghilotina pentru corupți.

Anul acesta am fost mai atenți. Grozăvia se dublează cu incompetența șefei DNA. Raportările ei mincinoase o triplează.

1. Șefa DNA calculează prejudicii ce nu vor mai putea fi recuperate din pricina unei decizii a CCR. Ea nu știe încă, după atâția ani, că prejudiciul e cât va spune instanța că este, nu ceea ce socotește procurorul?!? Nici după decizia aceea a CCR n-a aflat că presupusele prejudicii ar fi existat doar dacă rămânea integral infracțional abuzul în serviciu. Pentru partea dezincriminată de CCR, n-ai pe ce bază să mai vorbești de pejudicii.
2. Șefa DNA raportează condamnări la hectar, dar nu are niciun cutremur moral în legătură cu cei o sută de achitați din 2017 care au fost trecuți prin focurile iadului. La o trimitere în iad avem șapte trimiteri în rai, zice ea; și zice că e mândră foc de chestia asta. În sistemele judiciare normale la cap, procurorii sunt sancționați disciplinar pentru achitări.
3. Șefa DNA ne dă volumul de muncă al unui procuror: o sută de dosare pe cap de kovesian; și zice că asta e hărnicie, nu muncă de mântuială. Ei, personal, i-ar trebui ani pentru un singur dosar, dar subalternii ei fac un dosar câteva zile (1.000 de rechizitorii la 100 de procurori, în 2017). Roboți de înaltă mântuială!
4. Cel mai grav, în sensul incompetenței, e faptul că numără la prejudicii multe „investiții“ inutile. Dumnezeule! N-a înțeles nimic din deciziile CCR. Utilitatea unor cheltuieli ale administrației locale și centrale NU SUNT de competența procurorilor.
5. Raportează că DNA face profit la atâta cheltuială anuală, iată atât bănet adus la bugetul statului. Nu aduce vreo dovadă de la Fisc. Acolo, la Fisc, valoarea de piață a confiscărilor scade amețitor. Procurorii DNA calculează valoarea confiscărilor totalmente aiuristic.

CSM ar avea obligația să analizeze aceste Rapoarte inadmisibil de neprofesioniste. Asta s-ar întâmpla la secția de procurori, dacă s-ar întâmpla. Secția aceasta (mică, 5 persoane) este un cuibușor de securiști. Pentru SRI (când avea protocol cu DNA), singura grijă a fost să nu cumva să o ia razna Codruța și să se apuce să facă dosare de corupție cu mita marilor corporații și cu traficul de influență al marilor ambasadori.

Faptul că pe nimeni n-a interesat competența profesională (precară) a șefei DNA, în condițiile în care i se pretindea eficiență, este o combinație infernală: fie n-au fost urmărite decât atribuțiile DNA de protejare a capitalului străin, fie a fost urmărită cu intenție măcelărirea drepturilor și libertăților cetățeanului român. Realitatea arată însă ca și cum au fost țintite ambele rezultate. Ceea ce este mult mai mult decât un scandal. Totul arată ca un experiment de inginerie socio-penală pentru generalizarea unui MCV la nivelul întregii Uniuni Europene.

Ceea ce se va și întâmpla, începând cu 2019.