Femeia de pe Jupiter

I-au scos ţăruşul din piept și l-au alungat pe magicianul Erza care le spunea tot felul de drăcovenii greu de crezut și care se ținea cu ecologiștii. Blogărul Bar’badai a izbucnit în plâns. S-a pus în genunchi, vai, ce eroare. A închis ochii. Nu era vampir Gargarela de la arsenal. Era verde, verde, nefiind însă cumva pe listele ecologiștilor.

Bar’badai a privit în viitor. A văzut măcelul. Şi-a scos mărgelele de la gât. Le-a aruncat în şapte zări. Ne-a zis:

– Gargarela e venită de pe Jupiter 7. E o plantă. A luat chip de femeie, netrebnicilor, ați omorât-o. Acum, cu ţăruşul ăsta, i-aţi inversat ciclul. E o plantă carnivoră. Luaţi-o din loc, o să ne ucidă pe toţi.

Ne-am bulucit în port. Un barcaz s-a scufundat. Două bărci s-au aprins de la făclii,  luna rânjea pe cer, agenții electorali s-au sufocat cu un nor de pucioasă. Bar’badai a murit primul. Gargarela l-a gâtuit cu o liană argintie. Şi primarul naționalist de la partidul naționaliștilor şi-a sfârşit zilele şi poştaşul şi şeful de la Arsenal, simpatizant socialist sadea.

Uneori, noaptea, de aici, din arhipelag, se zăresc flori uriaşe plutind prin văzduh. Se aude şi cântecul înşelător al plantei de pe Jupiter 7. Gargarela îi atrage pe călători în hăţişurile ei. Jos, la debarcader, Erza, magicianul, tot ascunde un ţăruş şi ne strigă să-l ducem înapoi să ucidă spurcăciunea. Slabi de înger cum suntem, nu ne încumetam să trecem marea şi să cădem pradă vrăjilor.