Expoziția cu titlul „Gust, rafinament și sociabilitate în Bucureștiul primei jumătăți a secolului XX” poate fi vizitată în perioada 28 august – 10 noiembrie 2024.
Expoziția dedicată gustului, rafinamentului și sociabilității în Bucureștiul primei jumătăți a secolului XX își propune să reconstituie un fragment de cotidian, acela al ritualului servirii mesei, consumat de elita bucureșteană sub însemnul unor profunde transformări culturale, între eticheta strictă antebelică și atitudinile sociale mai relaxate cultivate în interbelic.
Parcursul expozițional este organizat în cercuri concentrice și urmând dinamica mediu exterior-interior (antebelic), mediu interior-exterior (interbelic). În mansarda Casei Filipescu-Cesianu, veți descoperi obiecte din patrimoniul Muzeului Municipiului București care au compus decorul meselor festive, dar și meselor în familie în prima jumătate a secolului al XX-lea și care complimentează panopliile dedicate artelor decorative din Muzeul Vârstelor.
În vitrinele expoziției dedicate gustului, rafinamentului și sociabilității în Bucureștiul primei jumătăți a secolului XX, puteți admira piese de artă decorativă, ce reprezintă proiectanți, designeri și renumite fabrici europene, în diferite etape stilistice ale creației lor, schițând parcursul de la eclectism la Art Deco, publicații și accesorii ce au aparținut elitei societății bucureștene, al cărui stil de viață presupunea participarea la elegantele și prestigioasele baluri, oportunități esențiale pentru consolidarea statutului social, stabilirea și consolidarea relațiilor interpresonale, precum și pentru încheierea unor alianțe politice sau matrimoniale.
Discursul curatorial continuă pe simeze, sub forma panourilor explicative și a unei selecții de fotografii de epocă dedicate „gurmanderiei sociale” cultivată de bucureștenii primei jumătăți a secolului al XX-lea. Fotografiile reprezintă atmosfera unor localuri celebre în epocă, precum teresa Oteteleșeanu, restaurantul Hanului lui Manuc, restaurantul grădinii Cișmigiu, restaurantul Hotelului Imperial, terasa Cercului Militar sau Cafe de Paris. Acestea sunt completate de fotografii ce ilustrează atmosfera intimă a meselor în familie, precum și momentele de relaxare prilejuite de picnicurile din pădurile din apropierea orașului. Fotografiile expuse prezintă vizitatorilor o lume a fastului și a eleganței, precum și bucuria de a fi împreună în jurul mesei, ca expresie a sociabilității înaltei societăți bucureștene. Pentru o experiență sinestezică, fundalul sonor va reproduce fragmente din repertoriul muzical al perioadei și sunete specifice situațiilor sociale surprinse în fotografiile de pe simeze.
Expoziția „Gust, rafinament și sociabilitate în Bucureștiul primei jumătăți a secolului XX” integrează și componenta de educația muzeală. În cadrul celor două ateliere tematice, desfășurate în foișorul parcului Casei Filipescu-Cesianu, copii și tineri (10-18 ani) vor descoperi stilurile istorice de servire a mesei (ex. à la russe, à la française) tipologii de servicii de masă, precum și regulile care însoțeau fiecare moment al servirii mesei, în funcție de amploarea sau caracterul evenimentului. De asemenea, scenarii de jocuri de rol vor fi utilizate pentru a transmite comportamentul adecvat sau cunoștinte despre aranjarea locurilor la masă, îndatoririle gazdei și ale oaspeților.
La 1900, atunci când începe povestea expoziției, rafinamentul gastronomic de tip occidental, precum și modelele de sociabilitate specifice acestui spectacol culinar, erau asimilate de elita autohtonă, și nu numai, evoluând spre formule și aspirații locale. Bucureștiul avea o gamă largă de restaurante (119 la 1900), printre care Casa Capșa era o emblemă incontestabilă, berării (ex. Jubileu), unele cu restaurant (ex. Caru’ cu bere), cafenele luxoase deschise până noaptea târziu (ex. Kübler), cofetării (ex. Riegler) care ofereau deserturi făcute după rețete franțuzești și nenumărate terase și grădini.
Restaurantele de top serveau atât feluri de mâncare specifice bucătăriei internaționale, cât și mâncare românească tradițională, foarte apreciată de străini. În funcție de mijloacele materiale de care dispuneau, de gust și educație, unii bucureșteni preferau, măcar din când în când rafinata bucătărie franceză, sau în combinație cu felurile de mâncare tradiționale.
Gustul, rafinamentul și sociabilitatea din prima jumătate a secolului XX nu doar că au reflectat schimbările majore ale vremii, dar au și influențat direcția evoluției culturale și sociale a epocii, lăsând o amprentă durabilă asupra modului în care sunt percepute și apreciate aceste concepte în prezent.
Curatori: Alexandra Rusu, Andreea Mâniceanu, Lorena Caldeș, Casa Filipescu – Cesianu, secția Antropologie Urbană, Muzeul Municipiului București
Fii primul care comentează
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.