Guvernul calcă din nou în picioare Parlamentul, asumându-și răspunderea pe comasarea alegerilor

Guvernul a decis luni într-o ședință a Coaliției de la putere să-și angajeze răspunderea pe controversata lege a comasării alegerilor, anunță Antena 3. Proiectul de lege, propus spre dezbatere de Ministerul de Interne la sfârșitul săptămânii trecute, a generat deja nenumărate semne de întrebare.

Guvernul își asumă răspunderea și pe legea de promovare a judecătorilor la Înalta Curte

Flutur despre comasarea alegerilor: Vor avea loc la sfârșitul anului 2012

Guvernul calcă din nou în picioare Parlamentul, asumându-și răspunderea pe comasarea alegerilor

Guvernul a decis luni într-o ședință a Coaliției de la putere să-și angajeze răspunderea pe controversata lege a comasării alegerilor, anunță Antena 3. Proiectul de lege, propus spre dezbatere de Ministerul de Interne la sfârșitul săptămânii trecute, a generat deja nenumărate semne de întrebare.

Guvernul își asumă răspunderea și pe legea de promovare a judecătorilor la Înalta Curte

Flutur despre comasarea alegerilor: Vor avea loc la sfârșitul anului 2012

Guvernul a decis luni într-o ședință a Coaliției de la putere să-și angajeze răspunderea pe controversata lege a comasării alegerilor, anunță Antena 3. Proiectul de lege a fost propus spre dezbatere de Ministerul de Interne la sfârșitul săptămânii trecute.

Ministerul de Interne propune ca alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale să se desfăşoare simultan cu alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat, la o dată ce va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, pe motiv că organizarea simultană ar reduce cheltuielile la jumătate.

Legislația electorală care însoțește comasarea alegerilor a generat deja nenumărate controverse. Spre exemplu, proiectul MAI propune pedepse mai mici pentru mita electorală.

Potrivit legii, „coruperea alegătorilor” prin oferirea sau darea de bani, bunuri ori foloase în scopul determinării alegătorului să voteze ori să nu voteze un anumit candidat sau o listă de candidaţi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Spre comparație, legea actuală prevede pedepse cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Totodată, proiectul nu prevede reducerea numărului de parlamentari, ci, -surpriză- sporirea lor. Reamintim că reducerea numărului de parlamentari la cel mult 300 a fost una din principalele teme cu care Traian Băsescu şi-a câştigat al doilea mandat de preşedinte, românii votând la referendumul din 2009 diminuarea numărului aleşilor. În plus, coaliţia guvernamentală anunţase public recent diminuarea mandatelor aleşilor de la 471, cât sunt în prezent, la 388

Proiectul de lege propus de MAI păstrează norma de reprezentare actuală: un deputat la 70.000 de locuitori şi un senator la 160.000 de locuitori. Ce se schimbă, însă, este cifra la care se raportează norma de reprezentare. Numărul total de locuitori luaţi în calcul la alegeri, mai pe româneşte spus. Astfel, pentru alegerile parlamentare anterioare, cele din 2008, acest număr a fost de 21.680.974 de locuitori, folosindu-se ca referinţă datele furnizate de recensământul din 2002. Conform textului proiectului de lege, numărul de referinţă pe care îl ia acum în calcul ministerul condus de Traian Igaş este unul semnificativ mai mare: 22.305.133 de locuitori, conform informaţiilor furnizate la data de 31 octombrie 2011 de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor. Ceea ce înseamnă, de fapt, o propunere de creştere a numărului de parlamentari.

Potrivit proiectului, partidele mici sunt principalii câştigători ai proiectului propus de Traian Igaş. Asta pentru că proiectul noii legi electorale propus de Ministerul de Interne aduce o modificare a pragului electoral. PRM, UNPR, PNG şi PNŢCD ar putea astfel intra în Parlament în anul 2012.

Chiar dacă menţine pragul electoral de 5%, proiectul de lege electorală propus de Ministerul Administraţiei şi Internelor prevede o scădere a pragului electoral alternativ.

Astfel, conform textului propunerii legislative, vor putea intra în Parlament partidele care vor obţine primul loc în patru colegii de deputat şi două de senator, scrie rtv.net. În prezent, pragul alternativ impune obţinerea a minim şase mandate de deputat şi cel puţin trei de senator. Printre partidele avantajate de modificare propusă de Igaş sunt PRM, UNPR, PNG şi PNŢCD.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.