Început de stagiune

Teatrul Naţional Iaşi

O fastuoasă premieră cu “Golem”

Stagiunea ieşeană începe, în 5 şi 6 octombrie, cu premiera unui spectacol de Alexander Hausvater după “Der Goylem” de H. Leivick, “Sefer Haieţira” (Cartea Creaţiei), “Zohar” (Cartea Strălucirii), “Golem” de Gustav Meyrink, “Talmud” şi alte surse cabalistice.

“Teibele” (spectacolul făcut de A.Hausvater la Iaşi în 1998) şi “Golem” sunt coperte care cuprind “Poveste”.

“«Golemul» este partea masculină a poveştii cabalistice, «Teibele» era partea feminină. Golemul este fenomenul creaţiei răului, violenţei, agresivităţii şi negativismului, care sunt toate parte din noi, şi al consecinţelor acestei creaţii care poate anula ceea ce este cel mai important: dragostea, tandreţea, bunătatea, capacitatea de a comunica şi de a iubi.

Omul este un arbore, dar un arbore răsturnat deoarece rădăcinile lui sunt în cer.

Povestea Golemului este legată de povestea rabinului care îl creează şi care decide să se răzvrăteasca împotriva lui Dumnezeu, a credinţei lui, a destinului şi a lumii întregi. Decide că nu mai vrea un destin de victimă şi atunci devine rivalul lui Dumnezeu şi intră în competiţie directă cu divinitatea. Făcând asta, transcende orice limită umană şi religioasă şi ajunge să insufle viaţă unei creaturi care să fie o proiecţie a sa în stare să schimbe lucrurile. Odată prins în joc, rabinul va fi opusul operei sale.

Spectacolul nostru este unul eclectic, dar care se desparte de realism.

Avem drept sursă un mit pe care nu-l putem rezuma într-un stil de joc sau într-un stil de spectacol. Această poveste a trebuit tradusă în imagini cu care omul modern să se poată asocia. Chiar dacă textul de bază, cel al lui Leivick, se raportează la estetica expresionistă, ne gândim doar la momentul scrierii lui, nu şi la înfăţişările pe care le poate lua mai târziu. Vedem povestea în forme diferite şi mai ales în formele tribale ale unei comunităţi închise, supuse cauzalităţii istorice”, explică Alexander Hausvater.

Decorul este conceput de Zyolt Fehérvári. Costumele: Viorica Petrovici.

Muzica: Yves Chamberland. Coregrafia: Mălina Andrei.

În distribuţie: Doru Aftanasiu, Emil Coşeru, Petronela Grigorescu, Andreea Boboc, Cosmin Maxim, Doina Deleanu, Daniel Busuioc, Dumitru Năstruşnicu, Ionuţ Cornilă, Irina Răduţu Codreanu, Horia Veriveş, Cosmin Panaite, Andrei Grigore Sava, Alina Mândru, Codrin Dănilă, Diana Roman, Radu Homiceanu, Ana Hegyi.

Naţionalul ieşean anunţă încă două premiere.

Prima, “Hamletmachine. Something Is Rotten in This Age of Hope”, un spectcol de Giorgos Zamboulakis, cu scenografia lui Thanos Vovolis şi muzica lui Şerban Ursache, este programată pentru joi 10 şi duminică 13 octombrie, la ora 19.00.

Cea de a doua, “Iarna”, de Evgheni Grişkoveţ, în regia şi decorurile lui semnate de Laszlo Beres şi costumele Rodicăi Arghir, va avea loc la Sala “Uzina cu Teatru”, vineri, 11 octombrie, la ora 19.30.

În perioada septembrie-octombrie, ca în fiecare an, trupa Teatrului Naţional din Iaşi a fost selectată la cele mai mai importante festivaluri de teatru:

“Festivalul Internaţional de Teatru” de la Oradea (22-24 septembrie), unde va prezenta “Domnul Swedenborg vrea să viseze”, pe scenariul dramatic şi în regia artistică ale lui Mihai Măniuţiu. Decor: Adrian Damian. Costume: Valentin Codoiu. Muzică originală: Şerban Ursache. Coregrafia: Vava Ştefănescu.

Spectacolul “Iaşii în carnaval”, de Vasile Alecsandri, pus în scenă de Alexandru Dabija, cu scenografia lui Dragoş Buhagiar şi mişcarea scenică concepută de Florin Fieroiu, va pleca “Festivalul de Comedie” de la Cernăuţi, ce se desfăşoară între 22 şi 24 octombrie.

Teatrul Odeon

“Tipografic Majuscul”, o poveste adevărată

Tipografic Majuscul. Foto Octavian Tibar

Spectacolul este o coproducţie „dramAcum” şi “Festivalul Internaţional de Teatru” de la Nitra, Slovacia, în parteneriat cu Teatrul “Odeon” şi face parte din proiectul european „Vieţi paralele – Secolul 20 văzut prin ochii Poliţiei Secrete”. Acest proiect pune în conexiune artişti, co-producători şi instituţii partenere din şase ţări: Cehia, Ungaria, Germania, Polonia, România şi Slovacia.

Artişti din foste ţări socialiste au creat şase producţii de teatru bazate pe studiul materialelor păstrate în arhivele poliţiei secrete. Toate aceste producţii îşi vor avea premierele mondiale în timpul Festivalului Internaţional de Teatru “Divadelná” din Nitra, între 27 septembrie şi 2 octombrie 2013.

Regizoarea Gianina Cărbunariu a ales să lucreze pe dosarul minorului Mugur Călinescu (28 mai 1965 – 13 februarie 1985). Mugur Călinescu avea doar 17 ani şi era elev la Liceul “A.T. Laurian” din Botoşani când, în septembrie 1981, a alertat organele de Securitate timp de o lună pentru că a scris pe ziduri şi panouri inscripţii menite să provoace în oameni o reacţie faţă de încălcarea flagrantă a tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, faţă de situaţia dezastruoasă a economiei din acea perioadă. După ce a fost prins, a fost continuu chemat la Securitate. La doi ani după momentul septembrie 1981, Mugur Călinescu se îmbolnăveşte de leucemie şi moare în anul 1985.

„Pe lângă documentele scrise în limbajul de lemn al aparatului opresiv al vremii (planuri de măsuri, note informative, note de analiză etc.), în cele 200 de pagini ale dosarului nr. 738 privind «Elevul» sunt păstrate şi declaraţiile unui tânăr care reuşeşte să rămână fidel propriilor convingeri în ciuda presiunilor Securităţii şi a lipsei de solidaritate a celor din jurul său. Cred că tinerii au nevoie de modele pe care să le înţeleagă, iar Mugur Călinescu este, în acest sens, un model de atitudine necesar.

Despre cazul Mugur Călinescu am aflat citind «Hainele regelui» din volumul «Şase feluri de a muri», carte scrisă de reputatul istoric şi eseist Marius Oprea. O copie a dosarului «Elevul», precum şi interviuri realizate cu mama lui Mugur şi cu doi dintre ofiţerii implicaţi în acest caz ne-au fost puse la dispoziţie de istoricul şi activistul Mihail Bumbeş, căruia îi mulţumim pe această cale.

La fel ca şi în cazul spectacolului «X mm din Y km», realizat acum 2 ani la Fabrica de Pensule din Cluj şi bazat pe o stenogramă din dosarul jurnalistului şi disidentului Dorin Tudoran, metoda de lucru a fost interogarea documentului prin mijloace teatrale. Scenariul care stă la baza spectacolului «Tipografic Majuscul» este un colaj de materiale ready-made (documente şi interviuri), însă spectacolul este un exerciţiu de imaginaţie, o ficţiune ce încearcă să chestioneze aceste urme ale unei realităţi din istoria recentă şi felul în care ele ne ajută să înţelegem lumea în care trăim astăzi”, mărturisea Gianina Cărbunariu.

Scenografia este semnată de Andrei Dinu. Coregrafia: Florin Fieroiu. Muzica: Bobo Burlăcianu. Light-design: Andu Dumitrescu.

În distribuţie: Cătălina Mustaţă, Alexandru Potocean,Gabriel Răuţă, Mihai Smarandache, Silvian Vâlcu.

Primele reprezentaţii sunt programate vineri, 20 şi duminică, 22 septembrie, la ora 19.30, la Sala Studio.

Metropolis

“Tartuffe sau Impostorul”

Actorul George Costin în rolul Tartuffe

Molière, născut Jean-Baptiste Poquelin (1622-1673), considerat părintele comediei moderne în literatura franceză, a scris „Tartuffe sau Impostorul“ în 1664, iar biserica a interzis la început piesa, pentru că ironia la adresa clerului şi a înaltei societăţi era mult prea dură. De altfel, la înmormântarea scriitorului, biserica a interzis serviciul religios.

Regizorul Victor Ioan Frunză a lucrat cu o traducere nouă a textului. „«Tartuffe» este o comedie foarte adâncă, o capodoperă. De aceea şi pune mari probleme de montare, pentru că trebuie să fii în stare să lucrezi cu un asemenea text. O altă problemă, care este şi un punct de atracţie totodată, este că piesa este scrisă în versuri, în alexandrini, şi e mai greu să-i găseşti o echivalenţă în limba română. În româneşte, piesa s-a jucat în proză şi nu înţeleg de ce. Pentru că asta schimbă schimbă fundamental lucrurile. Adaptarea de la vers la proză este cu totul altceva. Imaginaţi-vă cum ar arăta scena balconului din «Romeo şi Julieta», în care el i-ar spune: «Vai de mine, eşti un soare!». Cred că va fi un lucru rar pe scena românească, pentru că Molière nu s-a mai jucat de mult timp în versuri… Ar trebui să fie un mare succes, dar simţi, pe de altă parte, şi apăsarea unui text mare, pe care îl descoperi pe măsură ce îl montezi. E o distribuţie, cred eu, foarte bună, dominată de actori tineri. E o comedie pură şi simplă“.

Spectacolul este programat miercuri, 18 şi joi, 19 septembrie, de la ora 19.00, în sala mare a Teatrului Metropolis. Din distribuţie fac parte Adela Mărculescu, Sorin Miron, Nicoleta Hâncu, Adrian Nicolae, Irina Bucescu, Lucian Rus, George Costin (în rolul lui Tartuffe), Mădălin Bradea şi Elena Ghimpeţeanu.

Sex

Emilia Popesu şi Mircea Rusu în spectacolul Sex

Piesa dramaturgului Rob de Graaf analizează profund şi cu emoţie, într-un ritm alert, reacţiile şi evoluţia a patru personaje: soţul, soţia, prietenul casei şi partenerul acestuia – două cupluri ale căror probleme ajung să interfereze, urmărindu-i până în cele mai ascunse cute al intimităţii lor erotice şi morale. Se discută, se analizează „eroii sunt nişte vorbitori entuziaşti” cum declara autorul, mânaţi de dorinţa ca, odată şi odată, totul să fie din nou bine.

Cum e să iubeşti sau ce înseamnă să iubeşti? Ce spui atunci când iubeşti pe cineva? Cum te apropii de adevăr umflându-ţi impulsurile în noaptea pasiunii ce naşte monştri ai dragostei? Ce simţi atunci când auzi respiraţia celui care doarme lângă tine?

Emilia Popescu, Mircea Rusu, Gelu Niţu şi Mihai Calotă vor răspunde la întrebările despre meandrele iubirii în spectacolul cu piesa “Sex”, în regia lui Claudiu Goga.

„Este o combinaţie între amintire şi dor. Cred că, scufundate în adâncul conştiinţei şi totuşi încă palpabile, se mai păstrează senzaţiile unui armonios odinioară: lumina din camera ta de copil, întunericul de pe coridorul din casa bunicilor, tensiunea plină de aşteptare cu care te duceai la şcoală în dimineţile de vară… […] Certitudinile de altădată, oricât de depărtate şi de slabe, formează un nucleu de nostalgie. Şi chiar dacă ştii că trecutul nu se mai întoarce, acest nucleu te păstrează în mişcare. Speri să regăseşti cândva armonia pierdută şi simţirea ca trăire firească”, mărturisea Rob de Graaf.

Vineri, 20 septembrie şi sâmbătă 21 septembrie, la ora 19.00.

“Fantoma, drgostea mea”

Fantoma, dragostea mea

Broadway se mută la Teatrul Metropolis.

Spectacolul este realizat după piesa „Blithe Spirit“, de Noel Coward, recompensat cu Premiul “Tony” în 2009, în urma succesului înregistrat la prestigiosul “Shubert Theatre” de pe Broadway, unde s-a jucat iniţial.

Piesa este axată pe povestea romancierului Charles Condomine, urmărit de fantoma primei sale soţii, Elvira, după ce este supus unei şedinţe de spiritism. Fantoma Elvirei încearcă din toate puterile să facă în aşa fel încât să distrugă căsnicia scriitorului cu cea de-a doua soţie, Ruth. Piesa scrisă de Noel Coward a fost adaptată de mai multe ori pentru scenă, dar şi pentru marele şi micul ecran.

Regia: Şerban Puiu. Scenografia este semnată de Ioana Popescu, iar din distribuţie fac parte Gabriela Popescu, Marius Florea Vizante, Monica Davidescu, Alexandra Velniciuc, Raluca Ghervan, Ioana Ancea şi Vasile Flutur.

Duminică, 22 septembrie, la ora 19.00.

Teatrul Naţional Bucureşti

Premieră cu “Omul care a văzut moartea”

Ilinca Tomoroveanu, Costel Constantin, Florentina Ţilea şi Lari Giorgescu în Omul care a văzut moartea

Una dintre cele mai jucate piese ale lui Victor Eftimiu, dramaturg, eseist, povestitor, scriitor şi traducător român, membru titular al Academiei Române, director în mai multe rânduri al Teatrului Naţional din Bucureşti (între anii 1920 şi 1945), vede luminile rampei într-o viziune modernă, plină de ritm, realizată pe scena Sălii Mici a Naţionalului bucureştean.

Senzaţional! Planuri electorale date peste cap într-un oraş de provincie! Din cauza vieţii grele, un cetăţean a încercat să se sinucidă. În ultima clipă, este scos din apă. Salvatorul lui este declarat Omul Zilei. Oraşul îl vrea primar, familia este dezbinată. Politica va învinge dragostea? Deznodământ tulburător! Informaţii noi arată că povestea a fost doar o farsă. Un impostor a înscenat totul în detaliu. Cine este până la urmă Omul care a văzut moartea şi a bulversat viaţa unui oraş?

În distribuţie sunt nume consacrate ale Naţionalului: Ilinca Tomoroveanu, Costel Constantin, Marius Bodochi, Florentina Ţilea, Răzvan Oprea, dar şi Lari Giorgescu în rolul titular. Regia îi aparţine lui Dan Tudor, scenografia este semnată de Corina Grămoşteanu, iar muzica de Gabriel Basarabescu.

Duminică, 22 septembrie, la ora 19.00.

Sala ArCuB

“Însemnările unui nebun”, o poveste plină de candoare

Marius Manole şi Alexander Balanescu în Însemnările unui nebun

După zilele toride de vară, pline de evenimente open-air, bucureştenii sunt invitaţi să îşi petreacă timpul liber în compania unora dintre cei mai talentaţi actori de teatru. Din 29 septembrie, se deschide noua stagiune ArCuB, cu spectacolul “Însemnările unui nebun” de Nikolai Vasilievici Gogol, în regia lui Felix Alexa, cu actorul Marius Manole alături de violonistul şi compozitorul Alexander Balanescu. Montarea va avea două reprezentaţii succesive, în zilele de 29 şi 30 septembrie, de la ora 20.00.

Lansat în februarie 2013, spectacolul “Însemnările unui nebun” a devenit în scurt timp cunoscut în întreaga ţară, jucându-se mai multe luni la rând cu casa închisă, la Sala “ArCuB”. Invitată la “Festivalul Internaţional de Teatru” de la Sibiu din iunie, unde a fost aplaudată îndelung, apreciata creaţie teatrală este inclusă în programul celei de-a XXIII-a ediţii a “Festivalului Naţional de Teatru”, care se va desfăşura în perioada 25 octombrie – 3 noiembrie, în cadrul secţiunii “Actorul, în prim-plan”.

“Însemnările unui nebun” vă propune să fiţi martorii unei confesiuni rare: poveştile pline de candoare ale unui nebun care-şi exprimă dragostea şi frustrările cu umor şi o înţelepciune pe care doar suferinţa o poate descoperi într-un suflet chinuit. Treptat, în mintea personajului principal capătă contur o lume în care totul este posibil. Privitorii asistă astfel la spectacolul fuzionării a două lumi, cea reală şi cea imaginară, fiind martori ai întregului proces de instalare a nebuniei. Trăirile dramatice ale funcţionarului confuz, care se îmbină armonios cu situaţiile comice, născute din diferenţele majore dintre realitate şi perceperea ei, fac din “Însemnările unui nebun” un spectacol unic, în timpul căruia publicul trăieşte alături de personaj, trecând printr-o varietate de stări: de la empatie şi compasiune până la amuzament sau revoltă.

„Regizorul Felix Alexa aduce la rampă o celebră nuvelă de Gogol, în care regăsim tenebrele vremurilor noastre, dezechilibrul şi maladiile acumulate la acest început de mileniu. […]. Participăm la un vis ludic, tragi-comic, atemporal, dar atât de actual, vorbind despre coşmarurile noastre de zi cu zi. Un spectacol visceral despre condiţia umană căreia i s-a furat misterul într-un timp desacralizat”, scrie criticul de teatru Ludmila Patlanjoglu.

“Două poveşti de amor”

Cerasela Iosifescu, Silviu Biriş şi Ion Arcudeanu în Două poveşti de amor

Începând cu luna octombrie, ArCuB reia toate celelalte spectacole de succes ale stagiunii trecute.

Două dintre cele mai cunoscute creaţii ale lui Cevov, “Ursul” şi “Cerere în căsătorie”, reunite sub numele de “Două poveşti de amor”, înfăţişează într-o manieră comică spontaneitatea cu care dragostea se cuibăreşte în sufletele atât de schimbătoare ale oamenilor. La începutul toamnei, publicul se poate delecta cu un spectacol, care surprinde fragilitatea relaţiilor aparent tensionate dintre bărbaţi şi femei.

“Mici bijuterii ale construcţiei dramatice, cele două piese într-un act produse de ArCuB sunt partituri în care geniul comic cehovian explorează cu voluptate natura surprinzătoare, şi totuşi mereu aceeaşi, a relaţiilor dintre bărbaţi şi femei. (…) Calitatea producţiei regizate de Mircea Cornişteanu se bazează pe cele două ingrediente de bază ale oricărui spectacol: un text genial şi actori pe măsura lui”, nota Anca Ioniţă în “Business Review”.

Scenografia: Bogdan Spătaru. Cu: Cerasela Iosifescu, Silviu Biriş, Ion Arcudeanu.

Vineri, 4 octombrie, ora 18.30.

“Viţelul de aur”

Secvenţă din Viţelul de aur

Toţi cei din jurul lui Alexander Koreiko încearcă să-şi explice cum reuşeşte acesta să-şi ducă zilele cu leafa infimă pe care o câştigă în calitatea lui de slujbaş mărunt într-o întreprindere rusească. Viaţa mizeră pe care o duce nu pare să-l nemulţumească însă pe Koreiko şi aceasta pentru că, în realitate, decentul şi umilul funcţionar este un escroc plin de bani, iar sărăcia pe care o afişează nu este decât un mod de a-i induce în eroare pe ceilalţi şi a se pune la adăpost de eventualele repercusini venite din partea sistemului sovietic. Un motiv perfect pentru Ostap Bender şi camarazii săi să-l vâneze pas cu pas, cu scopul evident de a beneficia de pe urma averilor lui ilegale.

“Lumea ficţională se croieşte în şase actori interpreţi, pe rând, ai personajelor care populează fabula ca un bildungsroman tragicomic: mărunţi funcţionari sovietici, cooperatişti simpatici şi uşor de dus de nas, vânzători la ghişeu. […] O echipă formată din tineri artişti (regizor, scenografi şi actori) îşi dedică toate resursele creative pentru a deschide porţi către o lume a întâmplărilor care te fac să meditezi, printre zâmbete”, nota Ana-Maria Nistor.

Spectacolul după Ilf şi Petrov este pus în scenă de Eugen Gyemant. Scenografia: Vladimir Turturica şi Tudor Prodan.

Cu: Tudor Aaron Istodor, Cătălin Babliuc, Dan Rădulescu, Lucian Iftime, Smaranda Caragea, Radu Iacoban.

Sâmbătă, 5 octombrie, ora 19.00.

“Marfă vie”, de A.P. Cehov

Florin Busuioc, Ana Covalciuc şi Tudor Smoleanu în Marfă vie

Regia: Dragoş Câmpan. Problematica cehoviană a cuplului, cu alunecări imprevizibile de la căsnicie la adulter şi la singurătatea conştientizată, este abordată cu mult umor în montarea regizorului Dragoş Câmpan. Răsturnările spectaculoase de situaţie, presărate cu partituri tragi-comice, pe care actorii le valorifică la maximum, sunt deosebit de incitante şi constituie o bogată sursă de amuzament.

“Marele talent al lui Cehov face ca, la o sută treizeci de ani de la publicarea nuvelei «Marfă vie», să răsară un nou spectacol de teatru care are la baza opera sa. Am pornit acest proiect, în perfect acord cu realizatorul dramatizării şi actorii, cu gândul de a oferi publicului un spectacol Cehov. Clasic. Fără viziuni regizorale şi creaţii scenografice care pun în plan secundar opera autorului. Sincer, am zis: nu cred că va discuta cineva peste o sută de ani despre talentul nostru, aşa că hai să ne bucurăm cu toţii, artişti şi spectatori, de cel a lui Cehov. Tipul promite…”, declară regizorul Dragoş Câmpan.

Dramatizare: Nicolae Urs. Scenografia: Maria Dore

Cu: Ana Covalciuc, Tudor Smoleanu şi Florin Busuioc.

Duminică, 6 octombrie, la ora 19.00.

“Prizonierul din Manhattan”

Prizonierul din Manhattan

Captivi în mentalitatea societăţii în care trăiesc, Mel şi Edna luptă să îşi asigure întreg confortul omului modern: un apartament frumos mobilat şi utilat, în mijlocul New York-ului, cu o privelişte de care se pot bucura în puţinele ore petrecute acasă. Când zbuciumul existenţial pare că începe să se domolească, Mel e concediat, după 22 de ani de muncă. Situaţia nou creată afectează familia, dar se extinde şi asupra rudelor, care se simt datoare cu o reacţie. Episodul dramatic din viaţa personajului devine, în piesa dramaturgului Neil Simon, o adevărată comedie.

Regia: Iarina Demian. Scenografia: Adriana Grand.

Cu: Tiberiu Păun, Afrodita Androne, Sorin Cociş, Jeanine Stavarache, Magda Catone, Mariana Dănescu.

Sâmbătă, 12 octombrie, la ora 19.00.

“Dom Juan”, într-o viziune nouă, marca V.I. Frunză

Dom Juan

Pornind de la piesa clasică a lui Jean Baptiste Poquelin de Molière, montată pe mii de scene şi cunoscută tuturor, spectacolul regizat de Victor Ioan Frunză se joacă într-o manieră aparte. Cu măiestria unui caricaturist, acesta dublează comicul de situaţie prin accentuarea umoristică a laturii prea libertine a lui Dom Juan. Viziunea cu totul nouă asupra piesei face ca tânărul personaj să depăşească barierele timpului. El încetează de-a mai fi un exponent al secolului al XVII-lea şi devine simbolul omului care se distanţează de morală şi sfidează normele sociale. Cu o înfăţişare aparte şi un cinism care frapează şi place în acelaşi timp, Dom Juan îşi cucereşte publicul pe loc. Indiferenţa şi nonşalanţa cu care abordează subiectele sensibile surprind până la amuzament şi, totodată, determină spectatorii să devină părtaşi la modul lui de a acţiona şi a gândi

Scenografia: Adriana Grand.

Cu: Marius Bodochi, Sabina Brânduşe, George Costin, Nicoleta Hâncu, Alexandru Ion, Sorin Miron, Adrian Nicolae, Vladimir Purdel.

Duminică, 13 octombrie, la ora 19.00.

“Cină cu prieteni”

Cină cu prieteni

După ani petrecuţi împreună, zeci de vise comune şi iluzia unei prietenii pe viaţă, în destinul a două cupluri prietene se produce un eveniment neaşteptat, care spulberă pe loc liniştea personajelor din piesa scrisă de Donald Margulies. Tot ce urmează în spectacol îndeamnă publicul la reflecţii despre dragoste şi căsnicie, despre evoluţia unui cuplu în general. Sub o aparenţă amuzantă, replicile dintre personaje sunt foarte tăioase. Regizorul este delicat şi precis în lucrul cu actorii, iar creaţiile celor patru protagonişti sunt la înălţimea acestei propuneri, extrem de ofertante.

“Toate clişeele sunt acolo! Parcă le-a contabilizat cineva maniac… Relaţia dintre un bărbat şi o femeie, soţ şi soţie, aceştia şi copiii lor cu toată tevatura zilnică, cu aceleaşi drumuri la şcoală şi înapoi, la o mie de activităţi, relaţia de cuplu cu un alt cuplu, sfârşiturile de săptămână şi vacanţele cu toţi pruncii, slujbele, excursiile, micile daruri pe care le primim sau pe care le oferim prietenilor la întoarcerea dintr-o vacanţă, vorbăria enormă despre toate şi despre nimic, o rutină istovitoare şi periculoasă. Câţi reuşesc să scape integral de ea?”, apreciză criticul Marina Constantinescu.

Regia: Claudiu Goga. Scenografia: Lia Dogaru.

Cu: Cerasela Iosifescu, Vlad Zamfirescu, Nadiana Sălăgean, Marius Cordoş.

Miercuri, 16 octombrie, la ora 19.00.

“Comedie pe întuneric”

Comedie pe întuneric

O banală pană de curent produsă într-o seară de duminică de o importanţă vitală pentru protagonişti deviază întreaga derulare a evenimentelor pregătite cu grijă şi migală de aceştia. Lucrurile nu decurg nici pe departe aşa cum fuseseră plănuite, fiindcă întunericul se lasă brusc peste personaje, iar confuziile şi surprizele se ţin lanţ.

Piesa lui Peter Shaffer pusă în scenă la ArCuB este o savuroasă comedie de situaţii, care ne reaminteşte cu originalitate că suntem supuşi neprevăzutului.

Regia: Cristian Dumitru. Scenografia: Raluca Ştefan-Negoescu.

Cu: Anda Caropol, Cornel Ciupercescu, Viorel Comănici, Tiberiu Păun, Vlad Jipa, Viorica Bantaş şi Cristina Florea.

Joi, 31 octombrie, la ora 19.00.

Godot Cafe-Teatru

”Ce poţi să faci în 10 minute?”

În regia, colajul şi traducerea Doinei Antohi, „Ce poţi să faci în 10 minute?” este spectacolul trailer al “Trilogiei Americane”, o suită de trei colaje de piese de 10 minute, de autori americani contemporani, grupate în funcţie de tematică. După texte de: Cathy Celesia, Christopher Durang, Eric Lane, Marc O’Donnell, Nina Shengold, Seth Kramer, Theresa Rebeck şi Wayne Rawley.

Deşi la momentul apariţiei lor în Statele Unite (sfârşitul anilor ‘70) piesele de 10 minute au fost privite ca un fel de ciudăţenie teatrală, de-a lungul timpului ele au evoluat într-o formă de artă de sine stătătoare. Piesele de 10 minute sunt haiku-ul teatrului american. Prin natura lor, ele sugerează, nu explică, şi depind de metaforă pentru a-şi transmite mesajul. Sunt puternice, precise, ca un fulger, şi rămân întipărite în minte, pentru că spectatorul îşi aduce aminte toată piesa.

Piesele grupate şi în spectacolul trailer, şi în colajele trilogiei nu au aparent nici o legătură între ele. De fapt, dincolo de haosul aparent al întâmplărilor disparate la care asistă spectatorul, există o legătură, un fir roşu care ne conectează pe toţi.

Cu: Bianca Popescu, Oana Puşcatu, Alina Petrică, Ana Maria Bercu, Silvana Negruţiu, Alex Călin, Idris Clate, Lucian Ionescu, Cezar Grumăzescu.

Vineri 20 septembrie, la ora 19.00.

„7 dintr-o lovitură”

O piesă tipică de Lia Bugnar, care semnează şi regia. Sub un pretext oarecare autoarea pune la un loc nişte oameni care nu se cunosc şi îi lasă să scoată ce au mai bun, mai rău, mai penibil şi mai sensibil în ei. De această dată, pretextul e un reality show în urma căruia doi dintre cei şapte vor primi rolurile principale dintr-o telenovelă. Cum nu contează foarte tare povestea, ci felul în care e spusă, singura cale să aflaţi dacă bancul e sec sau, dimpotrivă, reuşit, e să vedeţi spectacolul.

În distribuţie: Ilinca Manolache, Anghel Damian, Cătălin Babliuc, Lia Bugnar, Andrei Runcanu, Nicoleta Lefter, Marius Manole, Maria Obretin.

Vineri, 20 septembrie, la ora 22.00.

„Zic Zac”

Un spectacol de teatru-dans, de Andrea Gavriliu şi Ştefan Lupu.

„«Zic Zac» este spectacolul generaţiei noastre. Vorbeşte despre etapele unei relaţii: simpatie şi antipatie, porniri animalice şi dezbateri filosofice, sensibilitate şi cruzime, frici personale şi nevoia de a ne găsi jumătatea. Toate acestea sunt înglobate într-o călătorie psihedelică plină de umor şi, mai ales, Muzică!”

„Zic Zac” este un spectacol care transpiră – şi la propriu, şi la figurat – energie explozivă, sexualitate, umor şi sensibilitate, care ne învaţă că dacă ai carte, nu se face primăvară, că „Tăcerea este unul din argumentele cele mai greu de combătut”, că „Limba pe români îi încurcă-n gură” şi că ne e frică de frică. Aşadar, doamnelor şi domnilor, dansaţi!

Scenografia: Andreea Săndulescu. Spectacolul, susţinut la examenul Master coregrafie, anul II de Clasa prof. Univ. dr. Raluca Ianegic, a fost distins cu “Premiul pentru cea mai bună creaţie coregrafică” şi “Premiul pentru cel mai bun interpret într-un spectacol de coregrafie”, la Gala UNATC 2013.

Cu: Andrea Gavriliu, Ştefan Lupu, Gabriel Costin.

Sâmbătă 21 septembrie, la ora 19.00.

„Bullets over Lipscani”

„Parodie cât cuprinde, umor nebun şi iz de Woody Allen. 3 actori teribili şi foarte tineri. Şi o porţie de teatru cum nu aţi mai gustat. O roşcată năvăleşte în biroul unui detectiv particular şi îi cere să-l găsească pe Dumnezeu. Apoi acelaşi detectiv joacă Mortal Kombat cu însăşi Moartea, pentru 100 de dolari. Iar la final afli că Librăria Cărtureşti e o «faţadă» care adăposteşte un bordel cu prostituate intelectuale”.

“Nevastă-mea e grozavă, nu mă înţelege greşit. Dar nu acceptă să-l discute pe Patapievici cu mine! De câte ori mi se face poftă, o sun pe Flossie, matroana. Are un master în literatură comparată. Eu o sun, îmi dau un nume fals şi ea îmi trimite o intelectuală pe la mine”, povesteste unul dintre „clienţi”, spre deliciul publicului.

Regia: Eugen Gyemant. Cu: Dan Rădulescu, Smaranda Caragea, Cătălin Babliuc.

Sâmbătă, 21 septembrie, la ora 22.00.

Premieră cu „LSD Theatre SHOW”

Laughing. Seeking. Dreaming. Trei etape ale unei căutări. O piesă de Christopher Durang, pusă în scenă de Horia Suru.

În trecerea noastră prin lume, mai agresiv sau mai poticnit, mai disperat sau mai voalat, fiecare dintre noi căutăm pe cineva care să ne fie alături, la bine şi la rău. La răul cauzat de poluare, de gaura din stratul de ozon, de opresiunea politicului sau de ignoranţa maselor. Şi la binele… dar cine mai ştie ce cauzează binele în zilele noastre?

“LSD Theatre Show” este spectacolul strălucitor şi zgomotos al căutării unei priviri înţelegătoare în masa inertă a ochilor goi ai societăţii. O societate în care ni se cere să funcţionam cuminte şi uniform după reguli stabilite mereu de alţii, mereu cu mult înainte să ajungem noi aici, mereu mai înţelepţi şi mereu având Dreptatea, sau pe Dumnezeu sau Legea de partea lor.

Şi atunci, exploziv, penibil şi zgomotos, creăm spectacol şi distrugem legi. Uneori spectacolul e puternic şi schimbă cutume. Alteori ne prăbuşim fără suflare şi nu rămâne nimic în urma lui. Doar fum şi o căldură stranie, ca în urma unui foc de armă.

“LSD Theatre Show” nu este teatru. Este spectacol.

În distribuţie: Isabela Neamţu şi Matei Chioariu, care a fost distins cu “Premiul pentru Cel mai bun actor” în cadrul UNDERCLOUD – Festivalul de Teatru Independent (de orice).

Duminică, 22 septembrie, la ora 20.00.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.