Specialiştii spun că ambalajele cele mai nocive sunt pungile şi cutiile din plastic, iar cele mai sănătoase, cele din hârtie.
Institutul de Bioresurse Alimentare Bucureşti are un laborator de analize pentru ambalajele de uz alimentar, unde se verifică stabilitatea chimică a materialului pentru ambalat. Cele pentru produsele alimentare trebuie să respecte condiţii de stabilitate chimică şi de puritate bine stabilite. Dacă gradul de toxicitate al cutiilor şi pungilor pentru uz alimentar este în limitele admise, acestea nu sunt periculoase.
Din 1976, plasticul a fost extrem de folosit, însă este cel mai nociv şi, din acest motiv, va fi înlocuit cu materiale celulozice şi biodegradabile. Plasticul prezintă, de asemenea, şi inconveniente legate de mediu. Nefiind degradabil, acesta produce o încărcătură de metale nocive atât pentru om, cât şi pentru mediu.
Unele ambalaje din materiale reciclabile conţin cerneluri toxice, cleiuri şi vopseluri, de asemenea, periculoase. Aceste substanţe pot ajunge în mâncare din cauză că alimentul este fierbinte.
În ceea ce priveşte ambalajele din metal, acestea sunt acoperite cu un lac de protecţie ce împiedică un contact direct cu produsul alimentar. Dacă însă lacurile nu corespund chimic, acestea pot provoca modificări endocrine şi chiar boli cancerigene
Acum, datorită noilor norme, se tinde spre eliminarea substanţelor cu potenţial toxic.
