INTERVIU Ambasadorul Ucrainei: Rusia nu poate impune voința sa asupra viitorului Ucrainei, NATO e cea mai bună garanție de securitate

Când rușii au invadat, România s-a aflat imediat, din motive naturale, în contact cu consecințele acestui război. Aceasta va rămâne în memoria ucrainenilor ca prima lor întâlnire cu România și poporul român, o țară pe care majoritatea nu o vizitaseră niciodată. Au găsit aici ospitalitate, sprijin și generozitate din partea oamenilor obișnuiți, spune diplomatul.

Ucraina nu va recunoaște legitimitatea ocupării ilegale a teritoriului său de către Rusia, afirmă ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, în interviul acordat Cotidianul, la patru ani de la debutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, pentru că, așa cum menționează diplomatul, războiul din Ucraina a început odată cu invadarea Crimeeiei. “De facto, rușii sunt prezenți acolo, dar nu va exista o recunoaștere din partea ucraineană. Vom continua să căutăm rezolvarea prin mijloace diplomatice odată ce ostilitățile încetează”. Vorbind derspre condițiile pentru o pace dreaptă, acesta amintește că libertatea de alegere a poporului ucrainean este esențială: “ Rusia nu poate impune voința sa asupra viitorului Ucrainei, pe care noi îl vedem ca parte a UE și a NATO, considerând NATO cea mai bună garanție de securitate”.

Cotidianul: Domnule Ambasador, s-au împlinit patru ani de război crâncen, care a ajuns acum în această etapă dramatică în care cetățenii Ucrainei sunt practic privați de căldură și electricitate. V-aș ruga să descrieți starea actuală în care se află Ucraina și, de asemenea, să evaluați situația de pe linia frontului.

Ihor Prokopchuk: Vă mulțumesc mult pentru această întrebare referitoare la situația actuală a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Ne apropiem de borna celor patru ani de război total, dar, vorbind despre asta, aș dori să reamintesc că Rusia și-a început agresiunea armată împotriva Ucrainei nu acum patru ani, ci acum doisprezece ani, când, în februarie 2014, trupele ruse au invadat Republica Autonomă Crimeea. Ne amintim cu toții cum „omuleții verzi” în vehicule blindate se deplasau prin peninsulă, blocând instituțiile de stat ucrainene și trecând la ocuparea ilegală a acesteia. Ulterior, Rusia a invadat regiunea Donbas, unde a menținut ostilitățile pe parcursul multor ani, soldate cu morți și răniți. Nereușind să-și atingă obiectivele, Rusia a trecut la o invazie totală a teritoriului Ucrainei. Ne amintim din primele zile ale acelui război cum liderul rus intenționa ca acesta să dureze doar câteva zile. Acum suntem la pragul de patru ani, iar acești ani demonstrează rezistența exemplară și voința neclintită a poporului ucrainean, care s-a ridicat să apere suveranitatea, integritatea teritorială, libertatea țării și alegerea europeană — viziunea conform căreia Ucraina este deplin integrată în Uniunea Europeană și în alte instituții euro-atlantice și europene. Aceasta este viziunea și valorile care îi ghidează pe ucraineni în apărarea și rezistența lor.

Citește și: Cosmin Popa: Pacea SUA-Rusia, o manipulare cu acordul victimei. Mizele reale ale acordului și momeala aruncată – INTERVIU

Situația este dificilă. Luptele continuă pe linia frontului. Aș spune că estimările noastre arată că rușii, pentru orice mici câștiguri teritoriale obținute în acești ultimi patru ani, au pierdut aproape 1.260.000 de soldați. Este un cost uman enorm pe care îl plătesc pentru micile progrese teritoriale pe care au reușit să le facă. Nereușind să obțină realizări majore pe front, rușii duc o campanie de teroare împotriva populației civile ucrainene. Am asistat la o intensificare a acestei campanii în ultimele luni ale acestei ierni, combinată cu condiții meteorologice foarte aspre. Această iarnă a fost deosebit de grea, cu temperaturi de -10, -20 de grade și chiar mai scăzute, care au persistat săptămâni și luni de zile.

Țintind specific infrastructura energetică, forțele ruse au reușit să distrugă aproape 10 gigawați din capacitatea de generare a energiei electrice din Ucraina din octombrie anul trecut până în prezent, ceea ce a făcut ca, în multe orașe, oamenii să rămână fără curent, căldură și apă. Orașul vizat masiv de atacurile ruse a fost capitala, Kiev. Din cauza acestor atacuri direcționate, cartiere întregi au fost deconectate de la orice servicii. Vorbim despre mii de blocuri unde oamenii au fost lăsați fără nimic la temperaturi atât de scăzute. Astfel a vrut Rusia să obțină avantaje și concesii de la președintele, guvernul și poporul ucrainean. În fața unei asemenea terori, vedem din nou voința puternică a ucrainenilor de a trece prin această etapă și de a continua să lupte ferm pentru țara și libertatea lor. Aceasta este o trăsătură remarcabilă pe care o vedem pe tot parcursul războiului și demonstrează, totodată, că Rusia nu își va atinge obiectivele militare stabilite. Nu le-au atins până acum și nu le vor atinge nici în viitor.

După primele zile de război, când lumea occidentală părea să nu creadă prea mult în forța de rezistență a Ucrainei, statele vestice, Europa și Statele Unite și-au declarat solidaritatea. A fost sprijinul primit suficient? Care au fost, poate, frustrările privind răspunsul, viteza și limitele acestei asistențe oferite?

În primul rând, permiteți-mi să spun că invazia totală a Rusiei în Ucraina a făcut foarte clar faptul că rușii au început un război de agresiune neprovocat împotriva unui stat european pașnic, suveran și democratic. Rușii au încălcat într-o manieră flagrantă toate principiile de bază ale dreptului internațional, bombardând cu rachete și aviație orașe ucrainene pașnice, la ore de somn, și trimițând sute de mii de trupe să treacă granița. În fața acestei încălcări grave, am văzut un val puternic de solidaritate și sprijin pentru Ucraina. Acest sprijin s-a consolidat odată ce a devenit clar că ucrainenii vor rezista și nu vor ceda.

Vreau să exprim o recunoștință profundă din partea Ucrainei pentru toată asistența primită de la partenerii noștri în ultimii patru ani, deoarece acesta a fost unul dintre pilonii pe care se sprijină reziliența Ucrainei. Desigur, este vorba despre reziliența poporului, a economiei și a guvernării, dar și despre sprijinul extern. Pe măsură ce avansăm și sperăm că va fi posibil să încheiem războiul curând, se vor face mai multe analize despre ce s-a oferit, dacă a fost la timp, dacă a fost destul de eficient și în ce fază a venit acest ajutor. Îmi amintesc că, înainte ca rușii să invadeze, președintele meu a făcut apeluri puternice către partenerii internaționali pentru sprijin militar și sancțiuni preventive împotriva Rusiei, pentru a o descuraja. Acest lucru nu s-a întâmplat atunci. Deci, această analiză va avea loc.

Ce ne puteți spune despre sprijinul României?

România este vecinul nostru și avem cea mai lungă frontieră cu România dintre toate statele membre UE vecine.

Prin urmare, când rușii au invadat, România s-a aflat imediat, din motive naturale, în contact cu consecințele acestui război. Primele consecințe au fost numărul mare de cetățeni ucraineni care fugeau din calea războiului căutând siguranță. Erau în principal femei cu copii, deoarece ei puteau părăsi teritoriul țării, și desigur, toată lumea încerca să se asigure că micuții sunt în siguranță. Aceasta va rămâne în memoria ucrainenilor ca prima lor întâlnire cu România și poporul român, o țară pe care majoritatea nu o vizitaseră niciodată. Au găsit aici ospitalitate, sprijin și generozitate din partea oamenilor obișnuiți.

A fost o mare dovadă de empatie față de un vecin aflat într-o suferință atât de mare.

În ceea ce privește sprijinul, aș dori să amintesc în mod deosebit cooperarea excelentă stabilită în 2023, când rușii au blocat acordul privind tranzitul cerealelor ucrainene. Acea blocadă a fost o lovitură pentru Ucraina și economia sa, dar și pentru țările și oamenii nevoiași din întreaga lume care depindeau de aceste cereale. Imediat după blocaj, prețurile mondiale la cereale au crescut brusc. Atunci am găsit soluții împreună cu România pentru a crește volumele de export prin porturile românești, precum Constanța și porturile de pe Dunăre. Am reușit să gestionăm acea criză într-un mod foarte eficient, fiind un rezultat excelent al eforturilor noastre comune.

Domnule Ambasador, cea mai presantă problemă acum este găsirea unei soluții de pace. Ce înseamnă o pace justă pentru Ucraina și ce compromis poate face Ucraina?

În primul rând, trebuie să spun că, în fața acestor rachete rusești care cad de ani de zile — și, de fapt, în fiecare noapte ucrainenii sunt supuși atacurilor cu sute de drone și rachete de toate tipurile: balistice, hipersonice, de croazieră — nu există nicio altă națiune care să își dorească pacea mai mult decât ucrainenii.

Ei vor pace pentru țară, pentru oameni, pentru copii și un viitor european prosper. O pace justă înseamnă, pentru noi, o soluție fondată pe principiile Cartei Națiunilor Unite și pe dreptul internațional. Aici interesele Ucrainei, ale României și ale altor țări converg. Vrem să vedem că principiile care stau la baza coexistenței pașnice între state sunt protejate eficient. Dacă acest lucru nu se întâmplă, ar însemna o recompensă pentru agresor, ceea ce ar permite continuarea agresiunii în viitor.

Aceste principii rămân fundamentale în abordarea noastră. Așa cum a subliniat repetat președintele meu, Ucraina nu va recunoaște legitimitatea ocupării ilegale a teritoriului său de către Rusia. De facto, ei sunt prezenți acolo, dar nu va exista o recunoaștere din partea ucraineană. Vom continua să căutăm rezolvarea prin mijloace diplomatice odată ce ostilitățile încetează.

De asemenea, libertatea de alegere a poporului ucrainean este esențială. Rusia nu poate impune voința sa asupra viitorului Ucrainei, pe care noi îl vedem ca parte a UE și a NATO, considerând NATO cea mai bună garanție de securitate. Ucraina nu ar fi doar un beneficiar, ci un contribuitor puternic la securitatea Europei, așa cum face și acum, servind drept scut împotriva agresorului rus pentru toate națiunile Europei.

Citește și: Punctele tari din strategia de apărare și ce lipsește. Ce nu spune despre servicii INTERVIU cu Iulia Joja

Nu vom accepta limitări nerezonabile ale dimensiunii forțelor de apărare ucrainene, deoarece ele sunt cele care luptă pe front și contracarează asaltul trupelor ruse. Până acum, această luptă a fost dusă doar de forțele ucrainene. Am văzut că rușii au apelat la asistența trupelor din Coreea de Nord și la alte ajutoare din acea dictatură, în timp ce pentru Ucraina, doar ucrainenii au luptat pe front. Există o încredere deplină în forțele noastre de apărare. În acest sens, aș aminti și Memorandumul de la Budapesta din 1994, când statele nucleare au asigurat Ucraina de independența și inviolabilitatea frontierelor sale, pentru ca ani mai târziu, unul dintre statele garante să încalce tocmai acele granițe. Prin urmare, chestiunea garanțiilor de securitate este extrem de importantă și o abordăm cu toată responsabilitatea, pentru a ne asigura că nu permitem Rusiei să repete agresiunea.

 Am văzut campania desfășurată de Salvați Copiii România pentru achiziționarea de generatoare electrice pentru Ucraina. Care este nivelul nevoii?

În primul rând, aș dori să-mi exprim recunoștința profundă către Salvați Copiii și către doamna Alexandrescu, în calitate de Director General, pentru răspunsul pozitiv la propunerea noastră de a lansa această inițiativă. Aceasta a pornit după ce am împărtășit informații despre impactul teribil al atacurilor ruse asupra situației energetice și modul în care sunt afectate instituțiile pentru copii — spitale, școli, grădinițe. Toate sunt afectate de această criză energetică. Fondurile strânse vor fi folosite pentru a achiziționa echipamente necesare. Sper să fie suficiente pentru a cumpăra câteva generatoare de mare capacitate care să poată alimenta instituții importante pentru copii din țară.

Aș dori să vă pun o întrebare mai personală. V-ați gândit ce veți face în prima zi de după război?

Voi împărtăși bucuria tuturor ucrainenilor când războiul se va termina. Și apoi, imediat, vom începe să ne gândim la reconstrucția Ucrainei — ce facem noi în țară, dar și împreună cu partenerii care ne sunt alături acum, în timp de război, ce vom face împreună în timp de pace pentru a reconstrui țara în cel mai eficient mod.

Au existat mai multe conferințe internaționale pentru reconstrucția Ucrainei, inclusiv în România, iar deviza este „Build Back Better” (Să reconstruim mai bine). Sper ca odată ce pacea va fi stabilită, să fim gata să trecem rapid la reconstrucție, spre beneficiul poporului meu și al tuturor partenerilor noștri.