INTERVIU S-a întors Florin Iordache. Îl critică pe Bolojan pentru pensiile speciale

Florin Iordache a mai declarat că nu există un blocaj în încercarea de a reglementa pensiile magistraților. De asemenea, fostul ministru al Justiției din Guvernul Grindeanu, a precizat că „este o greșeală a spune că acum pensiile sunt 100%” și că în momentul acesta „parcă sunt 80% din ultimul salariul”.

Dacă ne referim la valoarea brută, Legea 303/2022 stipulează că magistrații „pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării”. Același articol al legii mai prevede și faptul că „cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.

În interviul acordat pentru Cotidianul.ro, Florin Iordache a mai declarat și că premierul face o greșeală prin neacceptarea înființării grupului de lucru propus de PSD. „Dreptate nu poți avea numai tu pentru că tu scrii proiectul”, i-a reproșat președintele Consiliului Legislativ premierului.

În ceea ce privește noua încercare a premierului de a veni în față cu un nou proiect, Florin Iordache spune că Guvernul are, totuși, timp să vină cu un proiect care să treacă prin toate etapele până pe 28 noiembrie, termen până la care trebuie realizată reforma. Dacă termenul este depășit, România pierde 231 de milioane de euro din PNRR.

„Îmi mențin punctul de vedere că proiectul, așa cum a fost scris, este neconstituțional”

Cotidianul: Cum vedeți dumneavoastră întreaga situație cu pensiile speciale ale magistraților?

Florin Iordache: Punctul de vedere al Consiliului a fost că … am dat un aviz negativ la proiectul deja respins. Sunt, din punctul nostru de vedere, o serie de încălcări ale Constituției în redactarea proiectului respectiv. Citiți avizul nostru, că e foarte mult de discutat pe el.

Dumneavoastră, fiind și fost ministru al Justiției, mă gândeam că vedeți mai în ansamblu situația aceasta. De ce credeți că se blochează toate aceste încercări de reglementare ale acestor pensii?

Dar nu e un blocaj. Așa cum știți, pensiile magistraților au fost reglementate în 2023. Deci nu e un blocaj. Dar nici nu putem nega deciziile anterioare ale Curții Constituționale, care asigură o anumită protecție anumitor categorii socio-profesionale. Iar, dacă discutăm de magistrați, ținând cont de deciziile Curții Constituționale și ținând cont de restricțiile pe care le au în activitate, pensia trebuie să fie cumva în concordanță cu salariul pe care l-au avut.

Adică dumneavoastră susțineți varianta care este acum în vigoare, de 100%?

Este o greșeală a spune că acum sunt pensiile 100%. Și acum parcă sunt 80% din ultimul salariu.

Citește și: Pensiile speciale ale magistraților. Bolojan și Grindeanu nu cad la pace

80% din brut, dar nu mai mult de 100% din net. La asta ne referim, la net.

Păi nu. Încă o dată. Uitați-vă pe avizul pe care l-am dat noi. Repet, legea poate fi modificată fără niciun fel de problemă, dar legea, așa cum a fost scrisă, din punctul nostru de vedere e neconstituțională. Și am argumentat de ce legea este neconstituțională.

Nu spunem că nu se poate modifica. Este total greșit. Se poate modifica, dar discutăm de chestiuni tehnice. Dar proiectul, așa cum a fost făcut, este neconstituțional, din punctul nostru de vedere. Poate nu este cel corect punctul de vedere. Dar, repet, eu îmi mențin punctul de vedere că proiectul, așa cum a fost scris, este neconstituțional.

Principalele modificări pe care ar trebui să le cuprindă noul proiect pentru a fi constituțional, în opinia dumneavoastră, care ar fi?

Sunt multe chestiuni de discutat. Uitați-vă în proiect și nu vreau ca în declarația pe care vi-o dau eu să se strecoare anumite neconcordanțe. Uitați-vă în avizul pe care l-am dat noi și, repet, legea poate fi modificată, dar așa cum e scrisă e neconstituțională.

„Nu poți să modifici datele de lucru pentru o altă putere în stat numai pentru faptul că tu scrii proiectul”

Despre blocajul politic pe subiectul acesta ce ne puteți spune? PSD e de o părere, premierul de altă părere.

Părerea mea e că trebuia avut un dialog. Până la momentul acesta trebuia avut un dialog. Cred că asociațiile profesionale, cât și cei care reprezintă cumva justiția trebuia să se țină cont de anumite observații, pentru că dumnealor vin din rândurile magistraților și probabil aveau niște puncte de vedere de spus.

Mi se pare că atunci când provoci un dialog trebuie să ții cont măcar de o parte din observațiile pe care ți le-au făcut cei pe care i-ai chemat la dialog. Dacă faci doar un dialog al surzilor și nu ții cont de observațiile pe care partenerii de dialog le-au făcut, practic nu a fost niciun fel de dialog.

Adică și dumneavoastră susțineți varianta acelui grup de lucru cu toate părțile implicate?

Bineînțeles. Dreptate nu poți avea numai tu pentru că tu scrii proiectul. E total greșit, din punctul meu de vedere. Mai ales că discutăm de o altă putere în stat. Nu poți să modifici datele de lucru pentru o altă putere în stat numai pentru faptul că tu scrii proiectul. Deci, ca să concluzionăm, Guvernul a greșit în momentul în care a inițiat fără o consultare reală și fără a ține cont de observațiile pe care partenerii de dialog le-au avut.

Păi și atunci cum vedeți încăpățânarea premierului de a nu face acel grup de lucru?

Păi întrebați-l dumneavoastră.

„Dacă se face acel proiect cu CSM-ul la masă, cred că poate veni mult mai ușor avizul de la CSM”

Vă așteptați să fie respins din nou proiectul premierului?

Eu observațiile la acest proiect le-am scris și mi le asum. Încă o dată, eu am văzut reacțiile după consultarea publică pe care a făcut-o Sorin Grindeanu. Cred că printr-o astfel de consultare și așezând toată lumea la masă, cred că asta e soluția.

Nu vă ascund că atunci când am modificat noi legile justiției, acum vreo 7-8 ani de zile, atunci le-am făcut cu toată lumea la masă. A fost consens și cred că a fost un lucru bun. Faptul că inițiatorul, respectiv Guvernul, are un singur punct de vedere de la care nu abdică, e total greșit.

Iordache face calculele parlamentare în locul Coaliției

Mai avem termen până pe 28 noiembrie. Vedeți posibil un proiect care să treacă inclusiv de CCR până atunci?

Bineînțeles că da. Din experiența mea parlamentară, dacă se așează la masă, un astfel de proiect se poate genera în două sau trei zile, cu solicitare către CSM. Și atunci CSM-ul dă un punct de vedere favorabil sau nefavorabil, dar, repet, și cu CSM-ul la masă cred că se poate armoniza un proiect care să fie constituțional.

În procedură de urgență, două zile la o cameră, două zile la o cameră. Undeva până în 20 noiembrie putem avea un proiect care să treacă prin Parlament cu posibilitatea chiar, să zicem, până pe 28 să fie promulgat de președinte.

Trebuie să vină acel aviz de la CSM. Vedeți CSM-ul să joace dur în sensul în care să întârzie acel aviz?

Dacă se face acel proiect cu CSM-ul la masă, cred că poate veni mult mai ușor avizul de la CSM. Nu mă aștept să fie acceptate toate observațiile pe care CSM-ul le face, dar, repet, una este să avem un proiect cu toți actorii importanți la masă și alta să avem doar un proiect unilateral.

Cine este Florin Iordache

Florin Iordache a fost, printre altele, ministrul Justiției, în perioada ianuarie-februarie 2017. La acea vreme, prim-ministru era Sorin Grindeanu. Din această funcție, Florin Iordache a inițiat celebra Ordonanță 13. Este vorba despre ordonanța de urgență privind aministia și grațierea, prin care Liviu Dragnea, președintele PSD la acea vremea, ar fi urmat să scape de închisoare.

Luat la întrebări de jurnaliști pe acest subiect, Florin Iordache refuză să răspundă și se face remarcat prin celebra replică „Altă întrebare”.

Proiectul a generat proteste masive. Sute de oameni au ieșit atunci în stradă pentru a protesta împotriva OUG 13. Câteva zile mai târziu, la presiunea protestatarilor, Guvernul abroga ordonanța, iar Florin Iordache își dădea demisia din Guvern.

De ce a avizat negativ Consiliul Legislativ proiectul respins de CCR

Proiectul pensiilor magistraților pentru care premierul și-a angajat răspunderea în Parlament și care a fost respins de CCR a fost avizat negativ de Consiliul Legislativ. La acel moment, Consiliul a enunțat peste 50 de puncte pentru a își susține avizul negativ.

Unul dintre ele a fost și cel invocat de CCR. Este vorba despre lipsa avizului CSM. Pentru astfel de proiect este obligatorie obținerea unui aviz al CSM, indiferent dacă acesta este negativ sau de aprobare.

Consiliul Legislativ a criticat și modul în care Guvernul a adoptat acest proiect: „Acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul işi poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege in mod discretionar, oricând şi in once conditii, ar echivala cu transformarea acestei autorităti in autoritate public ă legiuitoare, concurentă cu Parlamentul in ceea ce priveşte atributia de legiferare”, se arată în document.

Un alt punct criticat de Consiliul Legislativ a fost cel referitor la expunerea de motive. Consiliul a acuzat faptul că documentul nu cuprindea informații despre impactul financiar asupra bugetului general consolidat sau concluziile studiilor care au stat la baza elaborării proiectului.

„În plus, nu există referiri la impactul asupra sistemului juridic, cu sublinierea implicaţiilor asupra legislaţiei in vigoare şi nici la consultările derulate in vederea eiaborarii proiectului sau la măsurile de implementare necesare”, au mai precizat reprezentanții Consiliului Legislativ.

Totodată, Consiliul Legislativ transmitea că proiectul va conduce la coexistența a trei regimuri de pensionare a magistraților semnificativ diferite: „unii magistrați urmând a beneficia de pensie de serviciu în temeiul reglementărilor în vigoare până la data de 1 ianuarie 2024, altii în temeiul Legii nr. 282/2023, în forma în vigoare între 1 ianuarie 2024 şi data intrării în vigoare a prezentei propuneri legislative, în timp ce o ultimă categorie ar urma să se poată pensiona în conditiile ce vor fi stabilite prin propunerea legislativă”.

În ceea ce privește creșterea vârste de pensionare la 65 de ani a magistraților, Consiliul nota că „va genera o discriminare negativă a magistraţilor care, spre deosebire de alte categoric profesionale care beneficiază de mecanisme de reducere a vârstei standard de pensionare ca efect al unor condi~ii specifice de muncă, nu au reglementate astfel de mecanisme”.