Paris-București – o axă a latinității și a culturii consolidată de-a lungul vremii și supusă încercării vremurilor. De la farmecul Bucureștiului interbelic, până la diplomația culturală a zilelor noastre, o adevărată istorie ne legă de Franţa. Arhitecți, ingineri, diplomați, oameni politici francezi și-au adus aportul la crearea României moderne, iar poeți, scriitori, oameni de ştiinţă, artiști au pus la vremea lor, piatră de temelie la edificiul culturii franceze.
Primele instituții care permit un prim contact cu limba și cultura unei țări sunt centrele culturale aflate pe teritoriul unui stat. La Paris funcţionează Institutul Cultural Român, iar la Bucureşti Institutul Francez, astfel, cele două țări îşi promovează, una celeilalte, prin evenimente de mare vizibilitate, cultura şi imaginea.
Președintele Institutului Francez, domnul Pierre Bühler, diplomat de carieră, fost ambasador al Republicii Franceze în Polonia în perioada 2012-2016, cavaler al Legiunii de Onoare și ofițer al Ordinului Național de Merit, a acordat, în premieră, un interviu pentru Cotidianul.
« Noi știm ceea ce cultura franceză datorează artiștilor români, veniți să îmbogățească maniera noastră de a crea, vedea și reprezenta lumea » a menționat Pierre Bühler, la deschiderea Sezonului Franța-România.
– Domnule Pierre Bühler, în calitate de Preşedinte al Institutului francez, conduceţi operatorul cultural care de la 27 iulie 2010, coordonează celelalte institute culturale din exterior Franţei. Care este efectul dorit prin crearea institutului?
Misiunile care ne-au fost încredinţate de legislator în 2010 sunt în număr de 9 şi exprimă diferite modalităţi prin care Institutul francez concură la politică culturală franceză externă. Aceste misiuni urmează trei axe : promovarea şi apartenenţa la cultură franceză, definite în sens larg, în afara frontierelor, promovarea, difuzarea şi învăţarea limbii franceze în străinătate şi schimbul cu celelalte culturi. Toate activităţile Institutului francez urmează aceste axe şi sunt aplicate printr-o reţea, dublu formată, în lume : prin cele 800 de alianţe franceze şi 100 de institute franceze, reţea care se bucură de sprijinul şi intervenţiile Institutului francez.
– Cine asigură autoritatea institutelor şi care este raportul Institutului francez cu acestea?
Cele 100 de institute franceze din lume, dintre care unele au reprezentanţe în afara capitalei ţării respective, ceea ce dă un număr final de 160, se află pe de o parte sub autoritatea Ministerului Europei şi Afacerilor Externe, pe scară centrală, pe de altă parte sub autoritatea ambasadelor din ţările acreditate unde directorul institutului este întotdeauna consilierul de cooperare şi acţiune culturală al ambasadei. Rolul Institutului francez de la Paris este de a furniza celorlalte institute un ansamblu de resurse : consiliere, expertiză, formare, mijloace bugetare, programme şi proiecte, pentru a le permite bună desfăşurare a misiunilor. Echipele Institutului francez sunt în contact permanent cu directorii institutelor, cu ataşaţii culturali, cu ataşaţii lingvistici, fiind astfel acompaniaţi în conceperea şi executarea proiectelor în toate domeniile : arte vizuale, artele scenei, cinema, literatură, dezbateri de idei etc.
– Care sunt priorităţile Institutului francez în anul 2019?
Principala prioritate fixată Institutului francez de către autorităţile sale tutelare- Ministerul Europei şi al Afacerilor Externe pe de o parte, Ministerul Culturii pe de altă parte- este acela de implementare a limbii franceze şi plurilingvismului, obiectiv prezentat în martie 2018 de Preşedintele Republicii, Emmanuel Macron. Astfel, Institutul francez a primit, în plus, o subvenţie de 2 milioane de euro ceea ce înseamnă aproape 7%, pentru a implementa 17 dintre cele 33 de măsuri incluse în planul atribuit. Printre acţiuni se numără programe de formare pentru profesori de limbă franceză, o platformă informatică educativă dedicată învăţării limbii franceze, valorizarea limbii în vocaţii profesionale, concursuri internaţionale de elocvenţă franceză, oferte generoase de cărţi în limba franceză. Pe plan geografic, priorităţile Institutului francez pentru 2019 sunt duble : pe de o parte continentul african, vizat prioritar pentru învăţarea limbii franceze dar şi pentru alte acţiuni ce conduc la dezvoltarea de filiere profesionale în domeniul industriilor creative şi culturale, sprijinul tinerei generaţii africane în munca de creaţie şi antreprenoriat inovant, pe de altă parte, Europa, deoarece Institutul francez este din ce în ce mai des invitat să aplice pentru Comisia Europeană programme care reflectă acţiunile UE pe teren cultural (festivaluri de cinema, mobilitatea artiştilor şi profesioniştilor de cultura din sânul Europei).
– V-aţi propus să deschideţi noi institute, în alte colţuri din lume ? Este posibilă, financiar, această extindere?
Nu există proiecte de deschidere a unor noi institute franceze, însă, accentul este pus pe alianţele franceze şi anume să se înfiinţeze în locuri în care nu sunt prezente. Astfel, Preşedintele Republicii a inaugurat în februarie 2018, la periferia din Tunis, o nouă alianţă care propune cursuri de limba franceză întregii populaţii din sudul capitalei Tunisiei.
– Acțiunile dumneavoastră se limitează la țările francophone ?
Deloc. Franța este prezentă în 54 de țări. De exemplu, în Madagascar avem 29 de Alianțe franceze, în Nigeria, 10, iar la Lagos, grație generozității lui Mike Adenuga, avem numeroase proiecte culturale. Institutul francez din Egipt crează foarte multe puncte de lucru în întreagă țară. În Tunisia, în afară Alianței franceze create anul trecut, se vor deschide încă șase până la sfârșitul acestui an.Ne dorim să fim aproape de oameni, peste tot în lume.
– Ce rol a avut, pe parcursul celor 7 luni, Institutului francez, în cadrul Sezonului Franţa-România ?
De 32 de ani, Franţa, prin Institutul cultural, organizează Sezoane, unul în fiecare an. De fiecare dată, rolurile diferă, în funcţie de ţară şi de relaţiile pe care le avem şi le întreţinem cu aceasta. Însă, în principiu, obiectivul rămâne acelaşi, de a reuşi a ne cunoaşte mai bine, de a ne regăși, apropia, dialoga, cu scopul de a favoriza un schimb de relaţii diplomatice şi politice, economice şi culturale, în sens larg. Pentru a vorbi mai specific despre Sezonul Franţa- România 2019, încă de la început, obiectivele au fost în mod clar stabilite şi au rămas aceleaşi pe care ni le-am propus în urmă cu doi ani. Le putem rezuma astfel : reînoirea imaginii şi percepţiei pe care cele două ţări o au una despre cealaltă, consolidarea relaţiilor economice, ştiinţifice, sociale şi culturale care ne-au unit de-a lungul istoriei. Subliniez că Sezonul Franţa-România nu reprezinta un scop în sine, limitat de timp, ci trebuie să fie un revelator şi accelerator de la cooperarea care deja există între cele două ţări, în toate domeniile şi care continuă, astfel , să semene, pentru secolul ce va urma, o intimitate regăsită în beneficiul celor două ţări în planul relaţiilor economice şi politice, sociale, culturale etc.
– Care sunt principalele proiecte ale Institutului francez în 2019 şi care este direcţia pe care o atribuiți diplomaţiei culturale anul acesta ?
Un prim mare proiect pe care vreau să îl menţionez pentru 2019 este dorinţa unei desfăşurări perfecte a Sezonului Franţa-România, lansat de cele două preşedinţii reprezentate de Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis pentru perioada 27 noiembrie 2018 -14 iulie 2019. Prima parte, cea desfășurată în Franța, s-a încheiat cu succes. Sunt convins că același lucru se va întâmpla și în România .Aşa cum se ştie, ţările noastre partajează un patrimoniu cultural considerabil precum şi o moștenire importantă a latinităţii. Alegerea de a avea, pentru prima oară, cu o ţară membră a Uniunii Europene, un sezon, are ca scop sublinierea acestei complicităţi culturale într-un moment important pentru ţara dumneavoastră care a celebrat 100 de ani de la naşterea României moderne şi este pentru prima oară la conducerea Consiliului Uniunii Europene. Nu vom avea un alt Sezon în 2019. În ceea ce priveşte obiectivul nostru de a dezvolta învăţarea limbii franceze în cât mai multe zone ale lumii, vom colabora intens cu alianţele franceze cărora le vom oferi cât mai multe mijloace necesare acestui obiectiv.
– Aveţi proiecte comune cu Institutul Cultural Român, în afara Sezonului Franţa România?
Relaţiile instaurate cu ocazia acestui mare eveniment au condus la o apropiere şi mai mare între cele două institute, atât local, cu Institutul francez de la Bucureşti cât şi într-o manieră globală, ceea ce ne va permite să avem colaborări certe, la nivel european, în sânul organizaţiilor la care noi participăm concomitent, cum ar fi, de exemplu, EUNIC (reţeaua institutelor culturale europene). Pregătirile pentru Sezonul Franţa-România au ocazionat numeroase contacte între cele două institute şi nu am nici o îndoială că vom culege fructele şi în viitor. Este de la sine înţeles că Institutul francez de la Bucureşti, care este unul dintre cele mai dinamice din întreaga reţea a institutelor franceze, va continua dialogul şi vacrea noi parteneriate cu ICR.
Sezonul Franța – România organizat de Institutul Francez și Guvernul României prin Ministerul de Externe, având că partener France Médias Monde, s-a încheiat în Franța pe 16 aprilie. Urmează partea a doua, care se desfășoară în România între 18 aprilie și 14 iulie 2019. Zeci de evenimente organizate de francezi în domenii cât mai variate au loc în 30 de orașe din România, după ce 100 de orașe franceze i-au găzduit pe românii care au organizat în ultimele patru luni evenimente o gama larga de actiuni. La rândul sau, Franța participă la Bucharest Pride, marșul de susținere al comunității LGBT sau la Romanian Design Week. Cum povestea este în special pentru tineri, seri franceze au loc la foarte la modă clubul Control din București. Francezii își pun amprenta și pe festivalul luminilor, directorul Fête des Lumières de la Lyon fiind anul acesta la butoane la Spotlight.
Bai Pierre despre GAZA nu ai nimic cultural de spus?
In timp ce statele civilizate ale lumii au ca obiectiv principal in programele lor dezvoltarea cercetarii stiintifice sau a „societatii cunoasterii”, factor promotor al progresului, pentru care aloca fonduri financiare insemnate (6-9% din PIB) in Romania aceasta activitate mai pilpiie doar ca o luminare care urmează sa se stinga definitiv, fara ca cei care carmuiesc destinele tarii sa schiteze vreun gest. In ciuda acestei ignorante, divinitatea, in multe competitii stiintifice internationale (olimpiade, inventica) i-a desemnat pe romani ca fiind printre „asi”, ceea ce dovedeste ca si Dumnezeu tine cu poporul roman mai mult decat o fac conducatorii impostori ajunsi in functii supreme pe baza de “siretlicuri” politice sau criminale.
In acest context, ar fi de prisos sa mai vorbim despre cum este valorificat potentialul academic, in procesul de elaborare a strategiilor, sau Politicilor Publice destinate asigurarii binelui general al romanilor, care lipsesc cu desavarsire.
Realitatile existente in Ro dupa evenimentele istorice din 1989 dovedesc ca STIINTA temelia dezvoltarii si progresului unei societati ca si CULTURA care constitue de-a lungul istoriei si existentei unui popor ADN-ul său, dăuneaza grav mentalitatii politrucilor, drept urmare se poate constata cu mahnire ca aceste valori supreme ale existentei umane sunt abandonate in mod intentionat cu scopul indobitocirii natiunii. Acum in vremuri tulburi pentru guvernarea normala a tarii poate intelege orice roman de ce marii oamenii de cultura si de stiinta ai neamului nostru de-a lungul istoriei au emigrat fiindca nu au putut vietui in Ro pentru a-si dovedi patriotismul desavarsit, ei s-au dăruit omenirii pe teritoriul altor tari.