Bruxelles-ul nu este de acord cu creșterea pensiilor, alocațiilor și cu scăderea taxelor. Comisia Europeană consideră că România nu trebuie să ia vreo decizie cu privire la aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv, în contextul incertitudinilor mari determinate de pandemia de coronavirus, conform unei comuncări venită de la Bruxelles.
Deteriorarea perspectivelor economice și introducerea unor măsuri de urgență pentru combaterea pandemiei COVID-19 și de sprijin a mediului de afaceri sunt cauzele care au dus la deteriorarea deficitului, la 9,1%. Comisia laudă faptul că nu s-au luat măsuri care să adâncească și mai tare acest deficit, și enumeră aici creșteri mari ale pensiilor, a alocațiilor precum și reducerea impozitelor indirecte și a contribuțiilor la asigurările sociale pentru unele categorii de angajați. ”Încercările guvernului de a modera impactul unora dintre aceste măsuri au fost respinse de Parlament și rezultatul este necunoscut”, spun reprezentanții Comisiei. Aceștia atrag atenția că majorarea moderată a pensiilor, care a avut loc la 1 septembrie, și dublarea alocațiilor copiilor fac ca perspectivele fisclă să rămână nefavorabile întrucât cheltuielile pentru aceste elemente vor crește în continuare și nu există finanțare pentru acestea. Comisia susține că autoritățile de la București trebuie să întreprindă acțiuni pentru prevenirea creșterii abrupte a cheltuielilor ca pondere în PIB precum și acțiuni structurale în ceea ce privește creșterea veniturilor la buget. CE a prezentat pachetul de toamnă pentru politica economică, care include şi o comunicare privind situaţia fiscală din România.
Din aprilie 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului privind deficitul prevăzut în tratat. Având în vedere gradul ridicat de incertitudine care persistă în contextul pandemiei de coronavirus, Comisia consideră că, în acest moment, nu trebuie luată nicio decizie cu privire la aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv a României.
Autorităţile române şi-au prezentat în septembrie raportul cu privire la acţiunile adoptate ca urmare a recomandării, iar raportul arată spre o deteriorare a finanţelor publice în 2020 din cauza pandemiei de coronavirus. În prognozele sale de toamnă, Comisia estimează că deficitul României va trece de 10% din PIB în 2020 şi va continua să crească în anii următori. „Având în vedere gradul ridicat de incertitudine care persistă în contextul pandemiei de coronavirus, Comisia consideră că, în acest moment, nu trebuie luată nicio decizie cu privire la aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv a României”, subliniază Comisia Europeană.
Acesta este al doilea pas din ciclul semestrului european 2021, care a început în septembrie, odată cu publicarea strategiei anuale privind creşterea durabilă, având ca nucleu conceptul de sustenabilitate competitivă. Strategia anuală privind creşterea durabilă a furnizat totodată orientări strategice statelor membre pentru elaborarea planurilor lor de redresare şi rezilienţă şi a precizat modul în care Mecanismul de redresare şi rezilienţă (Recovery and Resilience Facility – RFR) se conjugă cu semestrul european. Pachetul prezentat miercuri are la bază previziunile economice din toamna anului 2020, elaborate într-un context de mare incertitudine, conform cărora, din cauza şocului economic provocat de pandemia de coronavirus, în 2022 producţia din zona euro şi din UE în ansamblu va rămâne sub nivelul anterior pandemiei.
Florin Cîţu a anunţat că deficitul bugetar va urca la 9,1% din Produsul Intern Brut la rectificarea bugetară care va fi adoptată în perioada următoare. „Bazat pe execuţia pe care am văzut-o până acum, Ministerul Finanţelor Publice propune o rectificare bugetară, pentru anul 2020, cu un deficit bugetar de 9,1% din Produsul Intern Brut, respectiv 96 de miliarde de lei, construit pe o contracţie economică de 4,2% pentru acest an”, a spus Cîţu. Comisia de Prognoză estimează o creștere economică de 4,5% în 2021, iar Comisia Europeană de 3,3%.
Im timp ce Ungaria si Polonia lupta pentru Drepturi Egale in Accesarea Fondurilor Europene, Fanariotii Criminali de la Bucuresti se pling la Stapinii lor impotriva Maririlor de Pensii si Salarii ale Sclavilor Mioritici
De acord cu ue doar după ce bugetul de pensii al romanilor va fi cel puțin la media bugetelor de pensii din ue. Pana atunci ciocu mic idioților nu la intins mana voastră de milogi la banii romanilor.
Dar kakatul rusesc este bun? Lasa baieti nu va mai plangeti, Dragnea nu mai iese din puscarie curand. Vin alte dosare. Iar Ciolacu e mai tantalau si decat votantii PSD-ului.