Legea care ar putea aduce un plus de încredere la naştere: „În țările cu democrații consolidate vorbim deja despre ceva firesc”

„Cotidianul” a stat de vorbă cu senatoarea Ruxandra Cibu Diaconu şi cu Adina Iancu, reprezentantă a Asociaţiei Moaşelor din România, despre necesitatea întăririi cadrului legislativ. Propunerea legislativă, iniţiată de senatoarea USR, presupune un deziderat al mamelor, soţilor, prietenilor şi profesioniştilor pentru mamele din România: accesul la parcursul din spitalele din România.

„Există legea Pacientului, asta îi dă oricărui pacient dreptul să aibă un însoţitor, în funcţie de infrastructura spitalului rămâne la decizia staff-ului. 90% din naşteri sunt fiziologice, asta înseamnă că nu este nevoie de intervenţii excesive, e mama cu travaliul ei. Acesta este un drept al fiecărei femei, să fie însoţită la naştere, pe parcursul travaliului, de cine doreşte ea să o susţină. Aici poate să intre partenerul, doula, o persoană pregătită pentru susţinere psiho-emoțională a mamei în travaliu, mama gravidei, o soră sau o altă persoană aleasă de ea. Studiile ne arată că persoanele care au însoţitor au o experienţă mult mai bună la naştere.”, spune Adina Iancu.

Întrebată despre motivația din spatele inițiativei și dacă situațiile de abuz verbal sau fizic în maternități sunt o excepție sau o realitate frecventă, senatoarea Ruxandra Cibu Diaconu, spune că abuzurile semnalate de presă au constituit un punct de pornire puternic.

Citește și: INTERVIU Ce mai citesc tinerii și în ce format? „Cartea fost bătaia de joc a oricărui guvern care a fost după Revoluție”

„Am preluat tema aceasta în urma unor articole din presă și, apoi, ca urmare a unor discuții cu mame și cu cadre medicale, pentru a aprofunda subiectul. Este o procedură extrem de eficientă pentru multe dintre proiectele de lege la care am lucrat. Societatea, nevoile oamenilor, necesitatea de reglementare în foarte multe domenii sensibile sunt pentru mine principala sursă de inspirație, pentru că aici se află și principalii beneficiari ai legislației primare din România.

Primul pas a fost organizarea unei dezbateri în cadrul Parlamentului, pentru a afla cât mai multe puncte de vedere și pentru a pune față în față diferitele opinii legate de o posibilă propunere legislativă.

Este un subiect delicat, pentru că avem pe de o parte femeile cu problemele și cu nevoile pe care le implică o sarcină și o internare în maternitate, pe de altă parte avem o mulțime de restricții ale unui spital, sunt lucruri esențiale care nu pot fi trecute cu vederea și pe care medicii le apără pe bună dreptate. De exemplu, riscurile de contaminare a mediului steril din maternitate, problemele de spațiu și multe altele.”

Intervenții chirurgicale fără consimțământ sau lipsă de informare

Reprezentanta Asociaţiei Moşelor Din România atrage atenţia asupra faptului că “viitoarele mame se află într-o poziţie vulnerabilă, iar prezenţa unei persoane de sprijin alese de mamă poate contribui la confortul emoţional, comunicarea eficientă şi respectarea deciziilor acesteia într-un moment important al îngrijirii.”

Întrebarea apare frecvent în contextul în care mai multe femei au relatat experiențe dificile din timpul nașterii, iar proiectul legislativ încearcă să clarifice modul în care sunt protejate drepturile pacientelor.

„Legea, în forma în care am propus-o, nu stabilește măsuri noi față de ceea ce exista până acum. Practic, în Legea drepturilor pacientului propunerea legislativă introduce noi drepturi pe care le are femeia însărcinată, pe perioada travaliului și a nașterii. Pedepsele pentru nerespectarea noilor alineate din lege sunt similare cu cele pentru alte încălcări ale legii drepturilor pacientului. Capitolul VII din această lege, 46/2003, precizează explicit că nerespectarea prevederilor acestei legi se sancționează conform legislației în vigoare, asta însemnând că pot fi aplicate sancțiuni administrative de către Colegiul Medicilor, pot exista daune civile, iar în unele cazuri faptele pot fi considerate chiar fapte penale.

Legea 95/2006, privind exercitarea profesiei de medic, este una dintre legile care stabilesc astfel de sancțiuni. Orice pacient care consideră că i-au fost încălcate drepturile pe perioada spitalizării are dreptul să sesizeze acest lucru spitalului, Colegiului Medicilor, instanțelor de judecată sau chiar instituțiilor de cercetare penală.”, spune senatoarea USR.

Noțiunea de „însoțitor” și persoanele care pot fi desemnate

Printre cele mai discutate prevederi ale proiectului se află dreptul femeii însărcinate de a avea alături o persoană aleasă de ea în timpul travaliului și al nașterii. Inițiatoarea subliniază că legea nu limitează această alegere doar la partenerul de viață, ci oferă libertatea desemnării unei persoane considerate de sprijin și încredere.

„Potrivit proiectului de lege, femeia însărcinată poate desemna orice persoană ca însoțitor pe perioada travaliului și a nașterii. Nu este obligatoriu să fie tatăl, dacă acesta nu dorește sau mama crede că are nevoie de altcineva, de exemplu de propria mamă sau de o moașă. Tot ce trebuie să facă este să desemneze această persoană conform normelor pe care Ministerul Sănătății va trebui să le elaboreze.”

Accentul rămâne pe siguranța medicală și pe respectarea regulilor impuse de unitățile sanitare, astfel încât actul medical să nu fie afectat.

„Singurul drept pe care îl primește este acela de a avea acces lângă femeia însărcinată pe perioada travaliului și a nașterii, în măsura în care spitalul nu are argumente solide, medicale, privind eventuale riscuri pe care prezența acestei persoane le-ar putea implica. Regulile de igienă și siguranța medicală trebuie respectate cu strictețe, asta este indiscutabil.”

Necesitatea unei astfel de reglementări și comparația cu alte țări

România încearcă, prin acest proiect legislativ, să recupereze un decalaj existent față de alte state europene, unde prezența unui însoțitor la naștere este deja considerată un drept firesc. În același timp, dezbaterea scoate în evidență și probleme mai vechi din sistemul medical românesc, legate de intimitatea pacientelor și condițiile din maternități.

„În multe țări din Europa există o astfel de prevedere care acordă dreptul mamei de a avea lângă ea persoana pe care o dorește, de obicei tatăl copilului, dar care poate fi o moașă sau o altă persoană. În țările cu democrații consolidate vorbim deja despre ceva firesc, nimeni nu se mai gândește ca tatăl să nu poată asista la nașterea copilului și, în același timp, mama să nu poată fi susținută, ajutată pe perioada spitalizării de o persoană apropiată, de încredere.

Proiectul legislativ nu va fi o lege separată de cea a drepturilor pacientului, ci vine să completeze această lege, care există deja. Va introduce noi alineate în lege, la capitolul drepturile pacientului, cu referire explicită la femeile însărcinate pe perioada travaliului, în maternitate și pe perioada nașterii.

Citește și: Greva în Educație se amână: „Sindicatele au devenit actori politici. Politizarea este cancerul școlii românești” – INTERVIU

De ce este nevoie de prevederi legale în acest sens? „Pentru că există, din păcate, cutume spitalicești care încalcă grav dreptul la demnitate, intimitate, la viață privată în cele din urmă. Respectăm meseria de medic, știm că uneori ea presupune o duritate pe care mulți dintre noi o suportăm cu greu, dar tratamentele care merg uneori dincolo de limitele demnității umane pot produce traume severe femeilor, inclusiv pierderea sarcinilor sau probleme psihice pe tot restul vieții, inclusiv instalarea infertilității. Femeia însărcinată trebuie să aibă parte de intimitate, să nu stea înghesuită laolaltă cu alte 10 – 15 femei pe perioada travaliului, trebuie să aibă lângă ea pe cineva care să-i asigure o îngrijire demnă și să-i ofere încredere atunci când are mai mare nevoie. Așa vom încuraja tot mai multe femei să devină mame, fără să le fie teamă de naștere și de maternitate.”, concluzionează Ruxandra Cibu Diaconu.