Comisia Europeană propune o strategie pentru regiunile ultraperiferice

Comisia Europeană propune o strategie nouă pentru regiunile ultraperiferice: „Regiunile noastre ultraperiferice au identități puternice și atuuri și poziții geografice unice care proiectează Europa în cele patru colțuri ale lumii”

O prezență a Europei pe trei continente

Cele nouă regiuni sunt Guyana Franceză, Guadelupa, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint-Martin, care aparțin Franței, Azore și Madeira, care aparțin Portugaliei, precum și Insulele Canare, aparținând Spaniei.

Regiunile se întind din America de Sud și bazinul Caraibilor până în Oceanul Atlantic și Oceanul Indian, iar Comisia Europeană le consideră un teritoriu aparte al Uniunii, cu o biodiversitate bogată, cu inovație și cultură proprii și cu o poziție strategică importantă, simbol al deschiderii Europei către lume, al forței sale maritime și al varietății sale.

„Regiunile noastre ultraperiferice au identități puternice și atuuri și poziții geografice unice care proiectează Europa în cele patru colțuri ale lumii. Dar realitățile lor locale și constrângerile specifice trebuie să fie mai bine luate în considerare. Aceasta este esența strategiei și a pachetului de reglementare pe care le prezentăm astăzi.

Ne adaptăm normele pentru a valorifica potențialul acestor regiuni și pentru a face din unicitatea lor un punct forte pentru ele și pentru întreaga Europă”, a arătat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit Comisiei Europene, strategia reflectă un angajament de durată pentru ca aceste regiuni să își poată folosi la maximum potențialul, printr-un sprijin consolidat, o reziliență crescută și șanse mai echilibrate pentru locuitorii lor.

Patru piloni ai noii strategii

Strategia Comisiei se sprijină pe patru piloni. Primul vizează valorificarea poziției geostrategice a acestor teritorii, printr-o mai bună corelare a politicilor pe care UE le aplică, atât în interior cât și în relația cu restul lumii, astfel încât cooperarea cu statele vecine să crească, iar comerțul, conectivitatea, securitatea, apărarea și securitatea maritimă să fie stimulate.

Al doilea pilon are în vedere o competitivitate mai mare și un acces mai bun la piața unică. Domeniile în care aceste teritorii excelează deja, precum economia albastră, energiile regenerabile, biotehnologia, cercetarea sau industria spațială, vor primi un sprijin distinct, la fel ca rețelele aeriene și maritime, care urmează să devină mai bine conectate între ele.

Al treilea pilon se referă la reziliență și pregătire, respectiv adaptarea la schimbările climatice, gestionarea problemelor de mediu, protecția biodiversității, un răspuns mai bun în caz de dezastre, sprijinirea autonomiei energetice, protejarea infrastructurii critice, precum porturile ori cablurile submarine, dar și întărirea securității alimentare prin agricultură și pescuit.

Ultimul pilon vizează sprijinirea locuitorilor acestor regiuni: mai multe locuri de muncă, educație accesibilă, incluziune socială și reducerea sărăciei, dar și un acces mai bun la locuințe cu prețuri rezonabile, apă potabilă și servicii de sănătate, cu accent pe posibilitatea tinerilor de a continua să trăiască în comunitățile de baștină.

Ajustări deja prevăzute

Dincolo de pachetul de reglementare, Comisia Europeană a anunțat eforturi suplimentare, astfel încât ajutorul european să fie mai potrivit nevoilor acestor teritorii și mai unitar per ansamblu.

Comisia a precizat că propunerea de revizuire a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii conține mai multe prevederi pentru aceste teritorii, ținând cont de particularitățile lor geografice, precum și de nevoia ca ele să rămână conectate la restul Uniunii și să aibă acces neîntrerupt la servicii de bază, fără ca acest lucru să le afecteze continuitatea teritorială.

Comisia a mai arătat că viitoarea lege privind achizițiile publice va lăsa loc pentru ajustarea unor reguli, în funcție de specificul acestor regiuni. Comisia se așteaptă ca și viitorul Act european privind produsele să aducă unele adaptări ale cerințelor aplicabile, atunci când acestea sunt justificate de condițiile de la fața locului și rămân proporționale, respectând totodată dreptul primar al Uniunii.

Comisia va continua, de asemenea, lucrul la reglementările specifice fiecărui sector care privesc aceste teritorii, pentru a identifica, evalua și, atunci când e nevoie, rezolva problemele cu care se confruntă.

Un parteneriat mai strâns

Potrivit Comisiei, viitoarele inițiative europene vor ține cont mai atent de particularitățile acestor regiuni. Strategia mizează pe o legătură solidă între regiuni, statele membre cărora le aparțin și Comisie, susținută de o discuție anuală structurată și de un portal creat special pentru ele. Un proiect nou dedicat tinerilor urmărește să facă din cei din aceste teritorii protagoniști ai schimbărilor din regiune.

Comisia urmărește totodată să întărească resursele administrative și tehnice ale acestor regiuni, astfel încât ele să poată profita din plin de programele, fondurile și politicile europene.

De asemenea, actorii locali vor putea conta în continuare pe un mecanism de consiliere reactualizat, care le pune la dispoziție servicii personalizate și sprijin legate de programele, instrumentele de finanțare și celelalte resurse ale UE.

Calendarul de adoptare

Aplicarea strategiei se va realiza treptat, prin politicile pe care UE le derulează pe sectoare. Pachetul de reglementare urmează, în paralel, să ajungă la Consiliu, pentru a fi aprobat de statele membre, după ce Parlamentul European își va spune punctul de vedere.

Regiuni cu un regim special

Dintre toate teritoriile Uniunii Europene, cele nouă regiuni ultraperiferice sunt cele mai izolate geografic. Aflate în Oceanul Atlantic, Oceanul Indian, bazinul Caraibilor și America de Sud, ele fac ca UE să fie prezentă pe trei continente și au, potrivit Comisiei, un rol esențial din perspectivă geostrategică, într-o lume care se schimbă rapid.

În același timp, aceste teritorii se lovesc de constrângeri specifice și de durată, iar atuurile lor unice pot deveni, dacă sunt puse în valoare, motoare ale bunăstării și competitivității locuitorilor.
Statutul special al acestor regiuni este stabilit prin art. 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Practic, acest articol permite măsuri gândite special pentru aceste regiuni, de la posibilitatea de a adapta modul în care li se aplică legislația și politicile europene, până la un acces gândit altfel la programele și fondurile Uniunii.

Viitorul cadru financiar multianual pentru perioada 2028-2034, propus de Comisie, introduce planuri de parteneriat noi, atât naționale, cât și regionale, pentru gestionarea banilor europeni, iar Franța, Portugalia și Spania vor trebui să prevadă în aceste planuri măsuri dedicate regiunilor lor ultraperiferice.