Legea salarizării nu e complet pierdută. Ce se va întâmpla cu salariile bugetarilor în 2027

Ce reguli ar putea să se aplice salariilor bugetarilor în 2027

Dăianu consideră că legea ar trebui pregătită în lunile următoare, astfel încât să poată fi luată în calcul la construirea bugetului pentru anul viitor, iar dacă acest lucru se va întâmpla, creșterile aplicate salariilor bugetarilor și pensiilor ar trebui să țină cont de capacitatea economiei românești de a le susține.

„Regretabil este că discutarea acestei legi nu s-a făcut la timp. Este bine ca în lunile care vin să se încerce realizarea unui consens privind această reformă, astfel încât proiectul de buget pentru 2027 să o includă, dar având în vedere constrângerile care decurg din continuarea consolidării bugetare. Reforma salarizării unitare nu trebuie să fie abandonată; ea ajută ratingul suveran și credibilitatea politicii economice”, a afirmat președintele Consiliului Fiscal.

Legea salarizării contează direct pentru buget, pentru că fiecare majorare acordată bugetarilor se transformă într-o cheltuială pe care statul trebuie să o susțină și în anii următori. De aceea, Dăianu pledează pentru reguli mai clare, care să permită stabilirea salariilor în funcție de ceea ce poate susține economia și bugetul. Prin urmare, Consiliul Fiscal cere ca aceste creșteri să fie legate mai strâns de evoluția economiei. Referitor la anul 2027, instituția estimează o creștere economică reală de aproximativ 2%, iar inflația ar putea coborî sub 4% la sfârșitul anului, dacă nu apar noi șocuri.

În aceeași perioadă, România ar trebui să continue reducerea deficitului bugetar, până la cca. 5,5% din PIB, iar spațiul pentru majorări rapide ale cheltuielilor publice va rămâne limitat.

Prin urmare, Consiliul Fiscal recomandă ca salariile și pensiile să nu avanseze într-un ritm mai mare decât PIB-ul nominal, adică valoarea economiei calculată la prețurile din anul respectiv.

Salariile și pensiile consumă aproape 70% din veniturile bugetare

În ultimii ani, creșterea cheltuielilor cu salariile și pensiile a devenit una dintre principalele presiuni asupra bugetului. În 2025, salariile și asistența socială, inclusiv pensiile, au consumat împreună 68,8% din veniturile bugetare ale României, potrivit Consiliului Fiscal.

Ponderea a scăzut față de nivelul din 2024, dar rămâne suficient de ridicată pentru ca orice creștere importantă a acestor cheltuieli să se vadă rapid în buget.

Dăianu leagă reforma și de necesitatea unor reguli mai predictibile pentru sectorul public, deoarece o salarizare unitară ar trebui să reducă diferențele dintre categorii de angajați și să ofere criterii mai clare pentru evoluția veniturilor. Un astfel de sistem ar permite o estimare mai precisă a cheltuielilor cu personalul pe mai mulți ani, lucru important într-o perioadă în care statul trebuie să reducă deficitul.

România trebuie să-și crească încasările la buget. Suntem cu mult sub media europeană la colectări de taxe și impozite, 29% din PIB versus 40% în UE

România are nevoie, în paralel, de venituri bugetare mai mari, Consiliul avertizând asupra faptului că statul colectează din taxe și contribuții aproximativ 29% din PIB, în timp ce media Uniunii Europene depășește 40%. Tocmai pe fondul acestor cifre, Consiliul crede că majorările de salarii și pensii trebuie să poată fi susținute de veniturile reale ale statului, nu doar aprobate prin acte normative.

Pentru 2027, discuția despre salarizarea bugetarilor se va purta astfel împreună cu cea despre deficit, pensii, venituri fiscale și construcția întregului buget, iar Dăianu consideră că reforma trebuie dusă mai departe tocmai pentru ca deciziile privind salariile din sectorul public să fie mai previzibile și să nu afecteze din nou echilibrul finanțelor statului.

„Rectificarea bugetară și construcția bugetului pentru 2027 reclamă formarea unui guvern cu puteri depline. Situația internă și cea internațională cer un asemenea guvern (…) Trebuie să valorificăm rezervele de eficiență care există în sectorul public, să folosim cât mai bine banii europeni, să fructificăm din plin programul SAFE, să existe eficacitate în combaterea evaziunii și optimizărilor fiscale, a corupției și să facem reformele necesare în sectorul public. (…) Repararea bugetului public este ca o bătălie pentru apa grea”, a concluzionat acesta.

Află și Deficitul bugetar a scăzut la 2,34% din PIB după primele șapte luni. Investițiile au crescut cu aproape 24%