Comisia Europeană cere Guvernului să adopte măsuri pentru compensarea impactului fiscal suplimentar al noii legi a salarizării, peste scenariul prudent de 8 miliarde de lei discutat inițial. Una dintre măsurile propuse vizează extinderea contribuției CASS asupra pensiilor. De asemenea, CE cere ca măsurile compensatorii care să aducă cele 4 miliarde de lei pentru salariile bugetarilor să fie adoptate odată cu legea sau, „de preferat înainte”.
Comisia Europeană susține că „există o discrepanță între fișierul de calcul al impactului financiar și textul proiectului de lege” în ceea ce privește salariile din domeniul sănătății. Discrepanța este estimata de Comisie la proximativ 1 miliard de lei.
De asemenea, experții de la Bruxelles cer ca măsurile compensatorii menite să aducă la buget 4 miliarde de lei – diferența de la 8 miliarde de lei până la 12 miliarde de lei – să fie adoptate concomitent cu legea salarizării sau, de preferat, înainte de aceasta.
Comisia propune drept posibilă măsură „extinderea contribuției CASS asupra pensiilor”. Reamintim că CASS-ul de 10% pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei expiră la 31 decembrie 2027.
Experții de la Bruxelles mai cer Guvernului și un „calendar clar” pentru plata arieratelor datorate magistraților.
Observațiile Comisiei Europene trimise Ministerului Muncii asupra legii salarizării:
- „În ceea ce privește sănătatea, există o discrepanță între fișierul de calcul al impactului financiar și textul proiectului de lege. Matricea (pentru unitățile sanitare și specialitățile medicale) inclusă în proiectul de lege și cea utilizată pentru calcularea impactului financiar sunt diferite (legea include referiri la coeficienți de multiplicare și implică un cost suplimentar de aproape 1 miliard de lei). Vă rugăm să ajustați textul proiectului de lege, astfel încât acesta să fie pe deplin în concordanță cu fișierul de calcul al impactului financiar pe care ni l-ați transmis. Mai mult, legea ar trebui să precizeze clar că factorii de ajustare trebuie stabiliți prin Hotărâre de Guvern și să fie neutri din punct de vedere fiscal: orice creștere acordată unei categorii, unui loc de muncă sau unei specialități ar trebui să fie compensată integral prin reduceri corespunzătoare pentru alte categorii.
- Identificarea și adoptarea unor măsuri pentru compensarea impactului fiscal suplimentar față de scenariul prudent de 8 miliarde de lei pe care l-am discutat inițial. Aceste măsuri ar trebui legiferate în paralel cu adoptarea legii salarizării sau, de preferat, înainte de aceasta. Acest aspect este deosebit de important din perspectiva agențiilor de rating. O posibilă măsură ar putea fi extinderea contribuției CASS asupra pensiilor. Suntem deschiși să discutăm orice listă de măsuri potențiale pe care le considerați adecvate.
- Un calendar clar pentru plata arieratelor datorate sectorului judiciar. Ar fi util ca un astfel de calendar să fie anexat legii sau adoptat în paralel cu aceasta. Acest lucru ar oferi o certitudine importantă sectorului și ar putea contribui la reducerea riscurilor de litigii”, se arată în răspunsul Comisiei consultat de Cotidianul.
Comisia nu a înțeles că unii au făcut textul și altii calculele, așa că nu aveau cum să se potrivească. Asta pentru că directorii generali nu stau de vorbă să se „alinieze”, iar ministrul a uitat să întrebe dacă au făcut-o. Cât despre ministru, care și-a tocit coatele la Bruxelles și turul pantalonilor pe bancheta mașinii de lux, aia de serviciu, de la București, domnia sa a uitat că birocrații ăia nu te întreabă doar ce vrei să faci, ci și cum, când și cu ce bani vrei să faci. La final vor să știe și cu cine faci ce vrei să faci. Ori aici, la miliardele băgate în „creșterea capacității administrative”, politicienii noștri inepți se uită ca curca-n lemne, că vor face ei niște reforme. E imposibil să faci reforma competenței cu incompetenți.
Exact