James Cameron, un regizor agresiv şi exigent, a reuşit să-şi depăşească propriul record. SF-ul “Avatar”, o megaproducţie, realizată în format 3D, a reuşit încasări de peste două miliarde de dolari. Să ne amintim că filmul său “Titanic”, realizat în 1997, melodrama cu splendide melodii (“My heart will go on”, de Celine Dion), avându-i în rolurile principale pe Leonardo DiCaprio şi Kate Winslet, câştigătorul a 11 Oscaruri, printre care Cel mai bun film şi Cea mai bună regie, cu o reţetă de 1,842 miliarde de dolari, reprezenta un caz ieşit din comun prin succesul pe care l-a avut la toate categoriile de vârstă şi de instrucţie din întreaga lume.
Actualul său film, “Avatar”, a reuşit să depăşească reţeta “Titanicului”. Un reprezentant al Studiourilor 20th Century Fox, care a produs pelicula, comenta: “E ca un tren al nebuniei. Filmul continuă să-şi mărească din ce în ce mai mult beneficiile. Cred că toată lumea vrea să vadă acest film. Chiar şi cei care nu merg în mod obişnuit la cinematograf au auzit vorbindu-se despre el”. Fenomenul s-ar putea amplifica în cazul în care filmul va obţine vreun Oscar, la care este până acum marele favorit, deşi nu demult, la Premiile BAFTA, “David l-a înfrânt pe Goliat”, comenta presa străină succesul regizoarei Kathryn Bigelow, a cărei dramă de război, “The Hurt Locker”, l-a devansat spectaculos pe neînfricatul “Avatar” al fostului ei soţ James Cameron.
Bigelow a fost distinsă cu nu mai puţin de şase premii din cele opt pentru care a fost nominalizată, adjudecându-şi şi trofeele pentru Cel mai bun film, pentru regie, pentru Cel mai bun scenariu original, Cea mai bună imagine, Cel mai bun sunet şi Cel mai bun montaj. “Avatar” a intrat în competiţie pe picior de egalitate cu filmul fostei soții a lui Cameron şi a plecat cu doar două trofee: pentru Cele mai bune efecte vizuale şi Cea mai bună muzică.
Este interesant de urmărit soarta acestei pelicule care impresionează în primul rând prin efecte speciale. Acţiunea filmului 3D, "Avatar", se petrece în viitor, peste 200 de ani. Jake (Sam Worthington) este implicat în dezvoltarea unei noi strategii de luptă pentru războiul dintre oameni şi o specie de extratereştri numiţi na’vi. Aceasta presupune amestecarea ADN-ului uman cu părţi din ADN-ul nativilor na’vi de pe planeta Pandora. Rezultatul – avatarul astfel format este un om care are toate caracteristicile poporului na’vi şi care îi va putea învinge cu propriile lor arme. Misiunea lui Jake este să se infiltreze în comunitate şi să funcţioneze ca spion, adunând informaţii despre cultura, dar mai ales despre slăbiciunile duşmanilor.
Curând după sosirea lui în mijlocul na’vi, el este martorul unui masacru în masă al băştinaşilor, pus la cale de trupele din care el însuşi face parte. Astfel, Jake descoperă că în locul unor creaturi agresive şi însetate de sânge, na’vi sunt de fapt victime ale războiului, o societate pacifistă şi orientată spre muncă, al cărei echilibru este atacat de oameni. Cu ajutorul prinţesei Neytiri (Zoe Saldana) – de care se şi îndrăgosteşte -, el reuşeşte să întoarcă lupta: să-i salveze pe na’vi de invazia oamenilor.
James Cameron este cunoscut, printre altele, pentru seria "Alien" (1986), "Expedition: Bismarck" (2002), "Îngerul întunecat" (2000), "Minciuni adevărate" (1994), "Terminator 2: Ziua Judecăţii" (1991) şi "Terminatorul" (1984), ambele cu Arnold Schwarzenegger. Cameron mărturisea: “Cei care plătesc biletul sunt foarte pretenţioşi, iar noi punem la bătaie toate trucurile ştiute. Cred că ne perfecţionăm, de aceea afacerile au căpătat proporţii internaţionale”. Şi în România, “Avatar” a devenit în scurt timp cea mai profitabilă peliculă, fiind vizionată de peste un milion de spectatori.
Producătorii de filme şi analiştii din industrie spun că ultimii doi ani au fost emblematici pentru schimbarea comportamentului consumatorilor, care cer acum mai multe de la experienţa cinematografică, şi că “reţeta cu marile staruri pe afiş nu mai funcţionează atât de bine”, spune Peter Guber, preşedintele Mandalay Entertainment.
Unii analiştii consideră că succesul se datorează în primul rând “tăvălugului” marketingului, ceea ce nu se verifică. Probabil, explicaţia cea mai pertinentă a fost furnizată de David Fakrikian, unul dintre jurnaliştii interesaţi în mod special de opera lui James Cameron. “Deşi Cameron este un cineast interesat de tehnologie, explica acesta, el nu uită niciodată elementul uman. Este motivul pentru care reuşeşte sistematic, în pofida dezastrelor pe care i le prevăd jurnaliştii şi o parte din public. Spectatorii simt că cinematograful lui este profund personal”.
Fenomenul “Avatar” a făcut să curgă multă cerneală în încercarea de a dezlega misterul unui asemenea succes. Michel Maffesoli, membru al Institutului Universitar al Franţei, consideră că filmul împlineşte nevoia societăţii contemporane de reîntoarcere la mit. În cinematograf, tendinţa a început cu “Stăpânul Inelelor”, a continuat cu o serie de pelicule în care rolul principal îl aveau forţele întunericului şi a culminat cu acest film în care nevoia de a visa, dincolo de progresul tehnic şi economic, îşi găseşte cel mai prielnic tărâm. Succesul lui vine din nevoia specific umană a setei de infinit, a căutării unei alte lumi, reală sau imaginară, căutare în care provocările, depăşite sau nu, creează un parcurs iniţiatic. Mitul “bunului sălbatic” este înlocuit aici cu mitul străinului (Alien), iar ieşirea din real reprezintă o alternativă la normele civilizaţiei actuale, o reîntoarcere la mitul “Marii Mame”, în speranţa regăsirii purităţii începuturilor. Michel Maffesoli găseşte şi un echivalent al zebrării figurilor locuitorilor planetei Pandora, în societatea contemporană: tatuajele şi piercin-urile atât de la modă în ultimul timp.
Filmul a fost criticat de multe ori pentru simplismul şi naivitatea scenariului, pentru abundenţa clişeelor. Unul dintre criticii cei mai drastici este Jacques-Alain Miller. Comparând impactul filmului la public cu acela al peliculei “Le Grand Bleu”, comparaţie susţinută şi de importanţa culorii albastre în “Avatar”, Miller consideră că magia lumii virtuale este generată de dezamăgirea resimţită de tânăra generaţie în faţa lumii reale, iar succesul se datorează în primul rând faptului că asamblarea în scenariu a unor mituri imemoriale, a unor arhetipuri şi clişee New Age, care dau impresia de déjà-vu, anihiliează spiritul critic. În acelaşi timp, din punct de vedere imagistic, filmul este o adevărată feerie. Combinaţia de tehnologie şi mitologie se dovedeşte irezistibilă. “Ochiul este subjugat, surescitat şi se bucură cu atât mai intens, cu cât mintea este trimisă la culcare.” În acelaşi timp, succesul pare a fi un semn că omenirea a intrat într-un impas al civilizaţiei. Globalizarea, exacerbarea individualismului au dus la aspiraţia către un fel de comunism primitiv, către un “tribalism cvasi-vegetal”. Din acest punct de vedere, filmul anunţă o reîntoarcere la păgânism, care explică, de altfel, ostilitatea Vaticanului faţă de el.
Nu s-a vorbit însă suficient despre faptul că filmul spune povestea prin imagini şi concepte provenind din diferite culturi, dar care pot fi regăsite, sub forme diferite, în toate culturile. Există o legătură între film şi mitologie care conferă peliculei lui Cameron universalitate. Un specialist în acest tip de legături, Rafik Djoumi, a afirmat că, deşi s-a scris despre analogiile filmului cu realitatea cotidiană, politică, ecologică sau virtuală, el funcţionează în primul rând la un nivel mai profund. “James Cameron, spune Djoumi, foloseşte un sistem de arhetipuri (…) cu scopul de a se adresa direct zonei de umbră din noi, care constituie trunchiul comun al umanităţii”. El foloseşte simboluri recognoscibile dincolo de intelect, care asigură impactul la un public extraordinar de eterogen. Rămâne de văzut dacă, până la decernarea Premiilor Oscar, în 7 martie, juriul va fi şi el cucerit de farmecele poveştii sau de cele ale actriţei virtuale Zoe Saldana.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.