Într-o bună zi a venit un înger. S-a strecurat pe fereastră. Şi-a strâns aripile uşor înfrigurat. Mi-a spus:
– M-a trimis Dumnezeu. Crede că l-ai fi aflat.
– Nicidecum, am zis eu urmărind cometa.
– L-ai aflat, e sigur, a stăruit îngerul îmbujorându-se.
– Vorbe.
– Adică să mă fi înşelat eu? m-a întrebat îngerul venit să mă tragă de limbă.
Bineînţeles că n-a scos nimic de la mine. S-a pierdut într-un abur. Dus a fost. Apoi a venit un vârcolac spilcuit şi mi-a ciocănit la uşă. Avea papion. Puţea a pucioasă. Mi-a rânjit în faţă. Mi-a spus:
– M-a trimis Diavolul. Crede că l-ai fi aflat.
– Nicidecum, am zis eu privind ploaia de meteoriţi.
Bineînţeles că vârcolacul a plecat cu coada-ntre picioare. Dus a fost, învârtindu-se, dragul de el. Apoi a venit o fiinţă din stele care mi-a spus scoţând flăcări pe nări:
– M-au trimis extratereştrii. Cred că i-ai fi aflat.
– Nicidecum.
Apoi au venit ecologiștii, popularii, țărăniștii, pesediștii, liberalii, neoliberalii, conservatorii, naționaliștii, marxiștii, weberienii, futuriștii, avangardiștii, sindicaliștii, militarii, rockerii, rapperii, eminemii, și Mona Lisa din Vaslui.
