Cei care îl cunoșteau bine au spus că are fire de dictator și paranoia de rigoare a șefilor mult prea suspicioși.
Grindeanu a fost cel dintâi care a făcut publică analiza sa critică cu privire la Dragnea. A urmat Gabriela Firea.
Acum, la pușcărie fiind (pe nedrept), fostul șef al PSD ține să-și dea arama pe față: vrea ștergerea PSD din registrul partidelor politice. L-a jignit felul în care acest partid s-a dezis de el. Mai exact, n-a organizat ceea ce el, Dragnea, spera că va organiza: manifestații împotriva sentinței ÎCCJ.
Am fi putut să citim mai bine psihologia super-orgolioasă a fostului șef PSD atunci când a refuzat plata prejudiciului pentru care era judecat pe nedrept. Ne spunea că dacă l-ar plăti, ar fi ca și cum și-ar recunoaște o vină pe care nu o avea.
Da, dar ar fi scăpat fără condamnare. Dragnea voia să treacă fără pată într-o lume în care percepția publicului oricum te încarcă, dacă ești politician, cu prezumții de vinovăție.
Era un gest demagogic care, pe deasupra, dovedea o falsă intuiție asupra simpatiei populare, dar mai dovedea și speranța că va pica la pace cu stăpânii judecătorilor.
În sensul acestei speranțe, Dragnea a dat ordin ca parlamentarii PSD să nu se atingă de ordonanța prin care guvernul Cioloș a dat SRI prerogative de anchetă penală.
În același sens, a răspândit indicații să fie acceptată reforma cioloșistă prin care Doi Și Un Sfert a fost văduvit de sarcina de a culege informații din lumea clanurilor interlope.
De asemene, a manipulat Comisia parlamentară de control asupra SRI în așa fel încât șefii acestei comisii să nu înainteze nici o plângere penală către Parchetul General.
Dragnea e mai supărat acum pe PSD decât a fost vreodată Băsescu ori Iohannis. Nu se poate învinovăți pe sine pentru jocul la două capete pe care l-a jucat din 2017 până în mai 2019. Așa e jocul politic – Dragnea va fi convins de acest lucru după oricâte condamnări ar mai primi.
Viclenie de mâna a doua, cam așa l-a descris Traian Băsescu.
Fostul președinte al țării a intuit că până și naționalismul (ne-extremist) al lui Dragnea era ipocrit. S-a manifestat așa după 2017 în speranța că prima sa condamnare va fi judecată ca fiind strict politică și va avea parte de un val popular de compasiune.
Un Mandela de Teleorman, ce mai!!?
Ideea ca Dragnea este la puscarie pe nedrept este falsa. Matematic se poate demonstra ca in calitate de vesnic bugetar, Dragnea nu putea face in mod legal averea uriasa de care dispune. Dar pentru ca nu putea sa nu plateasca macar simbolic pentru asta pentru ca asa este in politica, a fost condamnat ca sa fie albit pentru niste mizilicuri, la fel ca si Adrian Nastase, stiti care, ala cu matusa Tamara. Daca Dragnea ar fi fost condamnat in mod corect pentru toate marile lui ticalosii, ar fi trebuit condamnat la inchisoare pe viata, pentru ca acum sunt interzise in Europa condamnarile la moarte.