Un nou raid aerian, presupus american. a avut ca ţintă sâmbătă dimineaţă un comandant al miliţiilor Hashd al-Shaabi, la nord de Bagdad, potrivit televiziunii de stat, la o zi după bombardamentul în care a fost ucis generalul iranian Qassem Soleimani, iniţiatorul acestei coaliţii de paramilitari irakieni pro-Iran, relatează AFP.
Nu a fost dezvăluită identitatea comandantului vizat. Acest atac a făcut „morţi şi răniţi”, a precizat pentru AFP o sursă din cadrul poliţiei irakiene, fără a prezenta un bilanţ exact. Conform unei surss a armatei irakiene, citată de Reuters, cel puţin şase persoane au fost ucise şi alte trei sunt rănite grav în urma unui atac aerian care a vizat miliţiile şiite ale Forțelor Populare de Mobilizare din Irak, sprijinite de Iran, în apropierea taberei Taji de la nord de Bagdad. Două dintre cele trei vehicule care alcătuiau un convoi al milițiilor au fost găsite arse, a afirmat sursa, precum și șase cadavre incendiate. Reprezentanţii armatei americane din zonă au negat că ar fi lansat acest atac.
UPDATE. China a cerut sâmbătă SUA „să nu facă abuz de forţă” a doua zi după raidul din Irak în care a fost ucis generalul Qassem Soleimani, relatează AFP şi Reuters.
„Periculoasa operaţiune militară americană încarcă normele fundamentale ale relaţiilor internaţionale şi va agrava tensiunile şi turbulenţele regionale”, i-a spus omologului său iranian, Mohammad Javad Zarif, ministrul chinez de externe Wang Yi, în cadrul unei discuţii telefonice, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul ministerului său.
China este una dintre ţările semnatare ale acordului nuclear cu Iranul din 2015, din care SUA s-au retras unilateral în 2018, şi unul dintre principalii importatori de ţiţei iranian.
China „se opune utilizării forţei în relaţiile internaţionale. Mijloacele militare, la fel ca şi presiunea extremă, sunt sortite eşecului”, a mai spus Wang Yi, citat în comunicat.
Cu o zi în urmă Beijingul şi-a exprimat preocuparea şi a făcut apel la „calm” după raidul american care ameninţă să amplifice tensiunile din Orientul Mijlociu.
China, Iran şi Rusia au organizat săptămâna trecută exerciţii navale comune în Oceanul Indian şi în Golful Oman, iar ministrul iranian de externe a efectuat o vizită la Beijing la începutul săptămânii.
UPDATE. Rusia: Acţiunile SUA constituie o încălcare flagrantă a dreptului internaţional fundamental
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a avut sâmbătă o discuţie telefonică cu omologul său iranian Mohammad Javad Zarif, a doua zi după uciderea generalului iranian Qassem Soleimani într-un raid american de la Bagdad, relatează AFP.
Potrivit unui comunicat al diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov i-a prezentat condoleanţe lui Mohammad Javad Zarif în cursul acestei conversaţii care a avut loc la iniţiativa Teheranului.
„Miniştrii au subliniat că acţiunile SUA constituie o încălcare flagrantă a dreptului internaţional fundamental” şi „conduc la un nou ciclu de escaladare a tensiunilor în regiune”, precizează acest comunicat.
Preşedintele rus Vladimir Putin a spus vineri că moartea lui Soleimani riscă „să agraveze situaţia” în Orientul Mijlociu
UPDATE. NATO şi-a suspendat operaţiunile de antrenament din Irak, a declarat sâmbătă pentru AFP purtătorul de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice, Dylan White, după moartea generalului iranian ucis de americani.
Misiunea NATO în Irak, care numără câteva sute de soldaţi, antrenează din octombrie 2018 forţele acestei ţări, la solicitarea guvernului irakian, pentru a împiedica revenirea grupării jihadiste Stat Islamic. „Misiunea NATO continuă, dar activităţile de antrenament sunt în prezent suspendate”, a declarat White.
Purtătorul de cuvânt al Alianţei a confirmat de asemenea că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a discutat prin telefon cu secretarul american al Apărării, Mark Esper, după recentele evenimente.
Coaliţia antijihadistă condusă de SUA şi-a redus operaţiunile şi a consolidat securitatea la bazele sale din Irak, a afirmat tot sâmbătă la Bagdad un responsabil american, citat de AFP.
Parlamentul irakian urmează să aibă duminică o sesiune extraordinară în cursul căreia ar putea denunţa acordurile privind prezenţa celor 5.200 de soldaţi americani pe teritoriul Irakului, într-un moment în care Washingtonul a trimis ca întări sute de militari şi intenţionează să mai desfăşoare până la 3.500 de soldaţi suplimentari în regiune.
Aliat contra aliat: Înțepături între SUA și europeni
Secretarul american de stat Mike Pompeo a transmis vineri că Franţa ”greşeşte” dacă crede că lumea a devenit ”mai periculoasă” după ce SUA l-au ucis pe generalul iranian Qassem Soleimani într-un raid în Irak.
Mike Pompeo a făcut aceste aprecieri după ce a fost solicitat de postul CNN să comenteze o declaraţie a secretarului de stat francez pentru afaceri europene, Amélie de Montchalin, care a spus la postul RTL că ne regăsim astăzi ”într-o lume mai periculoasă” din cauza riscurilor de ”escaladare militară” în Orientul Mijlociu.
”Francezii pur şi simplu greşesc la acest punct”, a răspuns secretarul american de stat. ”Lumea este mult mai sigură astăzi. Şi pot să vă asigur că americanii din regiune sunt mai în siguranţă astăzi după moartea lui Qassem Soleimani”, consideră Pompeo.
Ulterior, oficialul american a scris pe Twitter că a avut o convorbire telefonică cu omologul său francez, Jean-Yves Le Drian. ”Lupta împotriva activităţilor nefaste ale regimului iranian este o prioritate comună cu partenerii noştri europeni. Hotărârea noastră de a ne proteja popoarele şi interesele este de neclintit”, a adăugat şeful diplomaţiei americane.
La rândul său, ministrul Jean-Yves Le Drian a cerut Iranului să evite orice reacţie după uciderea generalului Soleimani, pentru a nu se ajunge la ”o gravă criză a proliferării nucleare”. ”Franţa îndeamnă pe fiecare la reţinere şi Iranul să evite orice măsură susceptibilă să agraveze instabilitatea regională”, a indicat MAE francez într-un comunicat.
Mike Pompeo a susţinut că generalul Soleimani pregătea în regiune o „acţiune de anvergură” care ameninţa „viaţa a sute sau mii de americani” și că, prin ceea ce a făcut America, au fost salvate vieţi din Europa, înțepându-i pe aliații europeni.
„Sincer, europenii nu au fost atât de ajutor cum mi-aș fi dorit să fie. Britanicii, francezii, germanii trebuie să înțeleagă ceea ce am făcut, că ce am făcut noi, americanii, am salvat vieți și în Europa ”, a spus Pompeo, citat de CNN.
Tot vineri, Palatul Elysée a anunțat că preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, se consultă cu omologul său din Rusia, Vladimir Putin, pe tema situaţiei din Irak şi îndeamnă Statele Unite şi Iranul să dea dovadă de reţinere.
Emmanuel Macron va menţine „contactele strânse” cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, pe tema situaţiei din Irak, „pentru evitarea unei noi escaladări periculoase a tensiunilor”, a transmis Preşedinţia Franţei, conform cotidianului Le Figaro.
Preşedintele Franţei „îndeamnă toate părţile să dea dovadă de reţinere” după moartea generalului iranian Qassem Soleimani, precizează Palatul Elysée.
În cursul conversaţiei cu Vladimir Putin, Emmanuel Macron „a reiterat ataşamentul Franţei faţă de suveranitatea şi securitatea Irakului şi faţă de stabilitatea regională”. Preşedintele Franţei „a cerut din nou Iranului să revină rapid la respectarea deplină a obligaţiilor nucleare şi să se abţină de la orice provocare”, subliniază Palatul Elysée.
Iranul a promis vineri că va răzbuna ”la locul şi momentul potrivit” uciderea comandantului Forţei Al-Quds, generalul Qassem Soleimani, al cărui convoi a fost ţinta unei drone americane pe aeroportul din capitala irakiană, Bagdad.
Washingtonul le-a cerut cetăţenilor americani aflaţi în Irak să părăsească imediat această ţară. Un purtător de cuvânt al Ministerului irakian al Petrolului a confirmat că angajaţi americani care lucrează pentru companiile petroliere pleacă din Irak, el asigurând însă că producţia de petrol nu este afectată.
Trupe suplimentare
Statele Unite trimit aproape 3.000 de trupe suplimentare în Orientul Mijlociu din a 82-a Divizie aeriană, ca măsură de precauție pe fondul amenințărilor tot mai mari la adresa forțelor americane din regiune, a anunţat vineri Pentagonul, potrivit Reuters.
Un înalt oficial al SUA, vorbind în condiții de anonimat, a declarat că sunt de asemenea cântărite detaşări suplimentare de trupe din SUA, inclusiv trimiterea de elemente ale Brigăzii Aeriene 173 din Europa pentru activități precum protecția ambasadei sale din Liban.
Atacul de peste noapte, autorizat de președintele Donald Trump, a reprezentat o escaladare dramatică într-un „război din umbră” în Orientul Mijlociu între Iran și Statele Unite și aliații săi, în principal Israel și Arabia Saudită.
Pentagonul a anunţat că brigada Forței de Răspuns Imediat (IRF) a celei de-a 82-a divizii aeriene a fost detaşată în regiune.
„Brigada va derula în Kuweit o acțiune adecvată și de precauție, ca răspuns la creșterea nivelului amenințărilor împotriva personalului și a instalațiilor americane și va ajuta la reconstituirea personalului de rezervă”, a anunţat Pentagonul într-un comunicat.
Trupele se vor alătura celor aproximativ 750 de forțe care au fost trimise în Kuweit la începutul acestei săptămâni. De obicei, o brigadă este formată din aproximativ 3.500 de persoane.
Pe de altă parte, Statele Unite și aliații săi au suspendat pregătirea forțelor irakiene din cauza amenințării crescute cu care se confruntă, după ce în urma atacului aerian american din Bagdad a fost ucis vineri un general iranian de rang înalt, a anunţat armata germană într-o scrisoare, potrivit Reuters.
În scrisoarea către parlamentarii germani, un ofițer superior german a prezentat că generalul american Pat White a decis să crească în continuare nivelul de protecție pentru forțele detaşate în Irak în cadrul Operațiunea de Rezolvare Inerentă (OIR), pe care o comandă.
„Astfel, pregătirea pentru securitatea irakiană și forțele armate din Irak este suspendată temporar”, le-a scris generalul german Erich Pfeffer membrilor comisiilor de apărare și relații externe din Bundestag în scrisoarea din 3 ianuarie.
„Directiva este obligatorie pentru toate țările partenere implicate în OIR din taberele de instruire din Irak”, a adăugat el.
Germania are în jur de 120 de militari detaşaţi în Irak în cadrul Operațiunii de Rezolvare Inerentă a SUA.
Donald Trump a declarat vineri că America nu doreşte ”o schimbare de regim în Iran”, dar Statele Unite ”sunt pregătite să ia toate măsurile necesare”, dacă Iranul pune în pericol vieţile americanilor.
”Am acţionat noaptea trecută pentru a opri un război. Nu am acţionat pentru a începe un război”, a afirmat Trump în prima sa declaraţia la televiziune după moartea lui Soleimani, anunţată joi seara.
Soleimani “a făcut o pasiune bolnavă din moartea unor oameni nevinovaţi. L-am prins în acţiune şi l-am lichidat”, a spus Trump, aflat la Mar-a-Lago, proprietatea sa din Palm Beach.
Trump nu a răspuns întrebărilor reporterilor.
Reacția UE
Josep Borrell, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, a îndemnat vineri Statele Unite şi Iranul să dea dovadă de reţinere, pentru a evita escaladarea conflictului.
„Toate părţile implicate şi partenerii acestora trebuie să dea dovadă de reţinere”, a declarat Josep Borrell, citat de cotidianul Le Figaro.
„Este necesară responsabilitate în acest moment crucial, deoarece o altă criză riscă să pericliteze anii de eforturi pentru stabilizarea Irakului”, a atras atenţia Joseph Borrell.
Afganistanul se teme
Autoritățile din Afganistan şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu o posibilă intensificare a violenţelor în regiune după atacul SUA în care a fost ucis generalul iranian Qassem Soleimani la Bagdad, potrivit unui comunicat al guvernului de la Kabul.
Afganistanul, ţară afectată de război, a făcut apel atât la Iranul vecin, cât şi la SUA, partenerul său strategic, să împiedice orice escaladare a violenţelor.
„Astăzi, în cadrul unor discuţii cu secretarul american de stat (Mike Pompeo – n.r.), am subliniat din nou că teritoriul afgan nu trebuie folosit împotriva unei ţări terţe sau în conflicte regionale”, a scris vineri seară pe Twitter preşedintele afgan Ashraf Ghani, după o convorbire la telefon cu şeful diplomaţiei americane.
Şeful executivului afgan Abdullah Abdullah şi-a exprimat speranţa că „evenimentele recente nu vor avea un efect negativ asupra cooperării între prietenii şi aliaţii noştri din Afganistan”.
Fostul preşedinte afgan Hamid Karzai a făcut de asemenea apel la calm între cele două ţări, într-o postare pe Twitter.
Washingtonul este aliatul strategic al Afganistanului, SUA având o prezenţă militară în această ţară de aproape două decenii. Pe de altă parte, Iranul a găzduit mulţi ani milioane de refugiaţi afgani şi se consideră că are o relaţie strânsă cu mişcarea talibană insurgentă din Afganistan.
Proteste în Iran după uciderea generalului
?? IRAN : Des dizaines de milliers de personnes manifestent actuellement à #Téhéran pour dénoncer les „crimes” américains. pic.twitter.com/fe07py3Pfz
— Infos Françaises (@InfosFrancaises) 3 January 2020
					
                      
                      
                      
                      
                      
                      
					
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
Dar cand Iranul a bombardat cu drone rafinariile si campurile petroliere ale Arabiei Saudite, a fost cumva o actiune de pace, de ce atunci nu fierbea mapamondul? Iranul trebuia sa se astepte la represalii, mai ales ca inainte de executarea generalului iranian, acesta a ordonat bombardarea cu rachete a Ambasadei SUA. Faptele astea ordonate si organizate de acest general nu nu puteau ramane fara un raspuns pe masura.
@Omul care trece
Nu dau doi bani pe opiniiile unui om dereglat la cap ca tine. Vezi-ti de sticla ta de vodca. Se vede clar din comentarii de cine apartii apartii.
#Stefan – 1. Iranienii au bombardat campuri petroliere nu au ucis oameni declarat intentional. 2. Americanii au bombardat si ei campuri petroliere (Irak, Libia) inainte de a ocupa teritorial statele respective si a salva campurile in cauza din mainile nemiloase ale bastinasilor si a le ocroti in bratele pline de mila ale companiilor petroliere americane. 3. Erai tu de fata cand Soleimani a ordonat, asa cum cu certitudine afirmi, bombardarea cu rachete a Ambasadei SUA? De altfel, este prima data cand aud ca Ambasada SUA din Irak ar fi fost bombardata cu rachete. De unde dracu’ le tot scoateti, mai baieti!?