Marele mercato pentru şefia instituţiilor UE

De mai bine de 20 de ani, guvernmele statelor membre UE au trimis la Bruxelles doar unele dintre cele mai mediocre personaje din politica internă, pentru a se asigura că nu vor fi deranjate de Comisia Europeană, scrie Liberation.

Cel mai bun exemplu sunt Comisiile Barroso I şi II, ultima urmând să-şi încheie mandatul în 2014. Liberation vorbeşte despre “echipa de coşmar” Barroso/Van Rompuy/Ashton, plasată la conducerea Comisiei, Consiliului şi a diplomaţiei UE. Jose Manuel Durao Barroso, ajuns la conducerea Comisiei cu sprijin britanic pentru a nu face nimic, a reuşit să demoleze ceea ce a construit fostul preşedinte Romano Prodi şi să-şi demobilizeze funcţionarii. “Este drept că al doilea său mandat a fost mai puţin întunecat decât primul, pentru că a trebuit să lupte cu criza economica, însă doar în basme broscoiul se transformă în Făt-Frumos…”, scrie Liberation.

Criza monedei euro pare să fi schimbat această optică, pentru că, dacă euro a trecut cu bine peste dificultăţile de până acum, aceasta se datoreayă, în viziunea ziarului francez, politicii celor doi preşedinţi ai Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet şi Mario Draghi. Prin urmare, Bruxelles-ul începe să intre în perioada de “casting” pentru viitoarea comisie, cea din 2014.

Asadar, cine poate fi noul preşedinte al Comisiei Europene? Având în vedere că statele membre s-au angajat sa propuna o personalitate din partidul europeanm care va castiga europarlamentarele, sansele nu pot avea decta socialistii sau popularii europeni. Din partea socialistilor se distinge Martin Schulz, presedinte actual al PE. Marele sau neajuns este ca este german, iar Berlinul a avut grija pana acum sa-si asigure controlul asupra Bancii Europene de investiti (presedinte este liberalul Werner Hoyer) si al Mecanismului European de Stabilitate (director general este Klaus Regling).

In cazul unei victorii a popularilor, care domina in majoritatea statelor membre in acest moment, noul presedinte al Comisiei ar putea fi italianul Mario Monti, seful; guvernului demisionar al Italiei. El are mici sanse de a deveni din nou premier. Este recomandat de experienta sa in calitate de comisar european pentru Piata Interna si apoi pentru Competitie, de modul in care a aplicat masurile de austeritate in Italia, de faptul ca este unul dintre membrii esentiali ai Grupului Bilderberg si de consilierea pe care a acotdat-o celor de Goldman Sachs.

Oricum, scrie Liberation, ultimul cuvant in desemnarea unui presedinte conservator al Comisiei il vor avea Merkel si conservatorii germani, mai cu seama daca vor castiga alegerile din acest an. Numele lui Merkel ar putea deveni unul foarte vehiculat pentru sefia Ciomisiei, in cazul in care va pierde alegerile din Germania.

La conducerea Consiliului Uniunii Europene ar putea accede acelasi Monti, in cazul in care ii scapa Comisia, iar socialistii il pot impinge in fata pe Pascal Lamy, francezul care conduce acum Organizatia Mondiala a Comertului si al carui mandat expira in acest an.

Cele de mai sus sunt doar cateva dintre motivele pentru care este esentiala mobilizarea electoratului pebntru alegerile europarlamentare din 2014.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.