Statele Unite au administrat Europei un duș la rece la Conferința de Securitate la Munchen, dar asta s-a întâmplat într-un cadru informal și într-o manieră dogmatică. Mai important a fost ceea ce a urmat în practică: Statele Unite s-au aliniat cu Rusia sau Coreea de Nord, împotriva Europei și a unei rezoluții euro-ucrainene privind războiul din Ucraina. Acesta este poate cel mai important semn al rupturii în relația transatlantică. Apoi a urmat semnalul transmis de SUA Europei la momentul vizitei la Washington al șefei diplomației UE, estoniana Kaja Kallas. Ea avea programată o întâlnire cu secretarul de Stat Marco Rubio, care a decis însă că nu vrea să o vadă. Astfel, pe 27 februarie, Kallas se întâlnește la Washington ”cu senatori americani și congresmeni, pentru a discuta despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei și despre relația transatlantică”, potrivit purtătorului de cuvânt. Miza vizitei in SUA s-a evaporat: Marco Rubio a anunțat că nu se poate întâlni cu Kallas ”din cauza agendei”. Nu trebuie uitat că vicepreședintele JD Vance a amintit-o pe Kallas spunând că este ”fostul premier al Estoniei”, nu vicepreședintele Comisiei Europene și șefa diplomației UE. Și tot în ziua în care estoniana a fost anunțat că nu se va întâlni cu secretarul de Stat, președintele Trump a semnat decretul prin care impune tarife de 25% tuturor produselor din Europa.
Ce se va întâmpla cu companiile europene care vor trebui să plătească aceste tarife vamale? Cel mai probabil, își vor muta producția în Statele Unite. La fel vor face companiile americane care și-au mutat producția în Europa. Nu are sens ca firmele farmaceutice americane care produc în UE să plătească taxe vamale la trimiterea produselor în America.
Reacțiile UE la aceste acțiuni ale aliaților de peste Ocean sunt declarațiile inflamate, nu un plan pentru a face ca economia europeană să poată funcționa într-o lume post-globalizare, în care Europa (Germania, în primul rând) nu va mai putea să-și încarce pe vapor uriașul surplus al producției industriale pentru a-l vinde în lumea largă.
La nivelul apărării, UE nu este capabilă să privească imaginea de ansamblu, pentru că, după cum scrie Eurointelligence, dezbaterea este dominată de politicieni și tehnocrați foarte vocali din țările europene mici, care nu au vreo capacitate militară. Asta în condițiile în care nici marile țări europene nu știu nimic despre cum se poartă un război. ”Avem o mulțime de trăgători de semnal de alarmă care își pun steagul ucrainean lângă numele lor de pe social media, însă nu-și dau seama care sunt sacrificiile pe care trebuie să le faci pentru a duce un război. Sunt de acord să majoreze cheltuielile militare, însă până la punctul în care apare primul inconvenient”.
La nivelul competiției tehnologice pot să apară oportunități în urma răcirii relației cu Statele Unite. Europa nu mai trebuie sa urmeze cu strictețe politica SUA față de China. Eurointelligence scrie că interzicerea implicării Huawei în crearea infrastructurii de comunicații a Europei a produs un mare șoc în dezvoltarea rețelei de telefonie mobilă în Europa. China a început să dezvolte tehnologia 6G. ”Poate că este momentul să ne gândim la viitor. Însă pentru asta trebuie să renunțăm la modul reactiv în care gândim. Iar Trump se pricepe foarte bine să ne țină la acest nivel”.
Spre deosebire de ziariști (cu siguranță și experți și universitari) din România și din întreaga Europa, profesorului Stephen M. Walt, de la Harvard University, nu-i este frică să scrie ”Da, America este inamicul Europei, acum”. Stephen M. Walt scrie: ”Dacă America este acum un adversar, liderii Europei ar trebuie să nu se mai întrebe ce trebuie să facă pentru a mulțumi America, ci ar trebui să se întrebe ce să facă pentru a se proteja. Dacă aș fi în locul lor, aș începe prin a invita mai multe delegații din China și aș începe să dezvolt alternative la sistemul SWIFT. Universitățile europene ar trebui să colaboreze mai mult cu institutele de cercetare din China. Și dependența Europei de armele americane ar trebui redusă prin construirea bazei europene a industriei militare. De ce să nu luăm în calcul și aderarea la BRICS”. Walt adaugă: ”Nu vreau să văd că se întâmplă așa ceva, însă Europa ar putea să nu aibă de ales”.
După un deceniu și jumătate de stagnare economică, după ratarea totală a startului în competiția tehnologică și pierderea încrederii propriilor cetățeni, liderii Europei tot nu vor să acționeze decisiv și rămân la nivelul de a băga bățul prin gard. Europa este condusă mediocru, iar acum demonstrează mediocritate și în viciu – împing Ucraina să continue un război pierdut, însă fără a fi capabili să-i ofere ajutorul necesar, recurg la cele mai flagrante măsuri de ”democrație militantă” anulând alegeri și interzicând favoriți ai alegerilor în România, fără probe solide și fără un contra-program politic credibil.
La Conferința de Securitate de la Munchen, Statele Unite au transmis liderilor europeni un mesaj: să înlăture zidurile cu care s-au înconjurat, să renunțe la teama de votul concetățenilor și să renunțe la ”cordonul sanitar” împotriva politicienilor care vor să aplice modelul lui Donald Trump în Europa. Pentru administrația Trump, eurocrații de la Bruxelles sunt văzuți ca o mlădița a statului paralel din America, gata să saboteze planul președintelui SUA pentru încheierea războiului din Ucraina. Administrația Trump știe că, după decenii în care ”Europa tot mai aproape de cetățenii ei” a însemnat, de fapt, o izolare a liderilor de la Bruxelles și o accentuare a regimului tehnocratic-autoritar, și pe fondul stagnării economice cu care se confrunta UE, întreaga construcție europeană este ținută împreună de cultivarea spaimei față de un dușman extern – Rusia. ”Fără amenințarea rusă și fără ca SUA să mai creadă în dogma globalistă, Europa se va trezi fără motive majore pentru a se pregăti de un război cu Rusia. În cele din urmă, va trebui să se împace cu gândul că viitorul ei este cel de periferie a Eurasiei”, scrie Alastair Crooke, fost oficial in spionajul britanic și fost consilier al lui Javier Solana pe când acesta era șef al diplomației UE.
Lasati, nu va mai agitati. Dintotdeauna multimile se conduc cu biciul intr-o mana si cu zaharul in ailalata. UE nu era pregatita sa se termine asa curand balul din Ucraina, isi facuse si ea niste planuri, scotea un ban. Daca nu mai tine cafteala, vor nascoci ei altceva pe post de sperietoare care sa ne tina uniti. E poate timpul pentru o noua boala sau amenintari extraterestre. La urma urmei deranjul din SUA nu poate tine o vesnicie, daca nu cumva dovleacul nu se declara dictator!