Discuția a fost moderată de Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor, și i-a avut ca invitați pe Raluca Micu, director Supraveghere Plăți în cadrul Băncii Naționale a României, și Alin Becheanu, director Monitorizarea Fraudei & Prevenție ING Bank.
„Fraudele bancare prin phishing, spoofing și manipulare emoțională sunt tot mai frecvente, iar persoanele care nu au experiență în utilizarea noilor tehnologii sunt cele mai vizate victime”, au explicat aceștia.
Aplicații malițioase și control de la distanță
Printre metodele de fraudare care s-au înmulțit recent se numără schemele de investiții false care presupun instalarea unor aplicații pe telefoanele mobile.
„Prin aceste aplicații de plată un atacator poate avea acces de la distanță asupra conturilor. Astfel, atacatorul poate să vadă absolut tot ce ai tu în conturi, să intre în aplicații și să solicite un credit, să desființeze un depozit, să inițieze plăți, să schimbe parole, să modifice numerele de telefon pe care tu primești parole pentru autorizarea operațiilor”, a spus unul dintre specialiști.
Această tipologie de fraudă a fost printre cele mai frecvente în 2024.
Spoofing, manipulare emoțională și presiune psihologică
Un alt fenomen alarmant este spoofing-ul – clonarea numerelor de telefon pentru a simula apeluri din partea unor instituții precum Poliția Română sau BNR.
„Atacatorii reușesc, din păcate, să-i facă pe utilizatori să întreprindă acțiuni care par iraționale dacă te gândești de două ori, să zicem. Astfel, unii ajung să solicite un credit pe care să-l depună ulterior într-un ATM de criptoactive.”
În unele cazuri, atacatorii rămân la telefon cu victima pe tot parcursul acțiunii – de la solicitarea creditului până la depunerea banilor.
„Acești atacatori dezvoltă niște scenarii de manipulare foarte atente la detalii și pun o presiune psihologică puternică pe victime prin mesaje insistente, care să declanșeze reacții rapide, iraționale.”
Mesaje de pe WhatsApp, colete false și „câștiguri garantate”
Fraudele prin mesaje de tip WhatsApp sunt de asemenea în creștere.
„Oamenii primesc un mesaj de la unul dintre cunoscuți prin care trebuie să intre pe un link și să voteze un copil în anumite activități școlare. Însă linkul prezintă informații pe care nu te aștepți să le regăsești într-o pagină de vot, iar parcurgerea unor pași nu face decât să îți cloneze contul de WhatsApp.”
După ce contul este compromis, atacatorii trimit mesaje în numele victimei către persoane din agendă, solicitând bani împrumut.
Alte metode frecvente implică livrări fictive: un presupus colet care trebuie plătit parțial sau câștiguri garantate în urma unor ponturi exclusive.
„Orice câștig în lumea asta are un risc mai mare sau mai mic, de aceea nu poate fi garantat un anumit câștig. În plus, ne putem gândi de ce acel pont a ajuns numai la mine?”
Ce putem face?
Specialiștii recomandă câteva măsuri de bază pentru protejarea conturilor bancare:
- Nu cedați niciodată cardul și datele cardului altor persoane.
- Nu divulgați datele de logare la internet sau mobile banking.
- Nu accesați linkuri suspecte sau aplicații care promit câștiguri.
- Dacă aveți dubii, mergeți la bancă sau sunați la numerele de telefon de pe spatele cardului.
„Trebuie să înțelegem că la viteza pe care o vedem în sistemul de plăți, șansele de recuperare a sumelor fraudate sunt foarte scăzute.”
Un indiciu important al unei posibile fraude este reacția emoțională intensă: fie un entuziasm excesiv pentru un premiu, fie o panică indusă prin amenințări.
„Recomandarea mea este să iei o pauză, să te gândești de două ori, iar apoi să încerci să iei legătura cu banca sau cu persoana care ți-a trimis mesajul și care ți-a provocat acea reacție.”
Nevoia de educație și responsabilitate
Doar 7% din banii fraudați se pot recupera la nivel mondial, potrivit datelor prezentate în podcast. Aceasta subliniază nevoia de vigilență și educație financiară constantă.
„Băncile trebuie să asigure protecție, dar și utilizatorul trebuie să acționeze responsabil pentru sănătatea lui financiară. Altfel, orice măsură va gândi o bancă, ea nu va fi suficientă niciodată pentru tentativele de fraudă pe care le vedem astăzi.”
Conform Friț,sporul de „antena”(de pe A3) costa 6 miliarde de lei. Eu propun sa desființăm toate sporurile date la tăietorii de frunze la câini de la buget. Sau în loc de 10% sa se acorde 1% și numai cu acte în regula. Dacă ai o antena pe bloc,tot blocul de funcționari publici câștigă 10% la solda de baza. Niste jefuitori. Acest spor trebuie dat numai militarilor radiolocatoristi care lucrează cu instalații radar cu emisie de 6,4 MW in impuls!