Miliarde de euro din SAFE, la mijloc în cearta dintre PSD, AUR și Bolojan. Mediatorul Nicușor Dan, amăgit cu promisiuni deșarte

Ordonanța care a devenit mărul discordiei prevede facilitarea investițiilor prin programul SAFE care ar putea aduce României 16,7 miliarde de euro, împrumut la dobânzi avantajoase. Propunerile au fost aprobate în ședința de guvern din 4 mai, cu o zi înainte ca Guvernul Bolojan să fie demis cu un număr record de voturi prin moțiune de cenzură.

Potrivit unui comunicat al Palatului Victoria emis pe 4 mai, ordonanța vizează adaptarea cadrului legal pentru realizarea rapidă a unora dintre investițiile din industria de apărare.

„Noile soluții legislative sunt adoptate de Guvern în contextul în care investițiile în industria de apărare devin prioritate strategică, mai ales având în vedere oportunitățile create de accesarea programului SAFE”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

În textul ordonanței, este evidențiată focalizarea pe industria de apărare și pe investițiile în aceasta.

„Astfel, se impune o intervenție legislativă de urgență în vederea asigurării cadrului legal necesar și protejării interesului esențial de securitate al țării. Aceste măsuri ar trebui implementate rapid și eficient, având în vedere că securitatea României și capacitatea sa de a răspunde la amenințările externe sunt legate în mod direct de nivelul de pregătire și dotare a forțelor sale armate. Consolidarea industriei de apărare nu numai că va întări postura de apărare a României, dar va contribui și la securitatea colectivă europeană, consolidând poziția țării în cadrul NATO și Uniunii Europene.”

În timpul ședinței executivului din 4 mai, după aprobare, textul a suferit anumite schimbări. Din această cauză, OUG-ul ar fi trebuit să primească un nou aviz din partea Consiliului Legislativ. O formalitate, dar una fără de care ordonanța nu putea fi validată. Din acest motiv, documentul a fost repus pe ordinea de zi în ședința din 8 mai. Nu se cerea o nouă adoptare, trebuia doar ca Guvernul interimar să ia act oficial de avizul primit ulterior.

Ce modificări au fost introduse în ordonanța de urgență

În timpul ședinței de Guvern din 4 mai au fost introduse în proiectul de ordonanță de urgență și alte modificări pentru buna funcționare a mai multor sectoare de activitate, respectiv:

• pentru soluționarea numărului mare de documente eliberate pentru dovedirea drepturilor persoanelor persecutate politic;
• clarificarea unor aspecte privind decontarea sumelor aferente compensării prețului la energie;
• clarificarea normelor privind securitatea la incendiu în cazul utilizării articolelor pirotehnice;
• posibilitatea de utilizare a excedentului bugetar din anii precedenți în cazul proiectelor publice;
• clarificări privind autorizarea antrepozitelor fiscale și a rambursărilor de TVA;
• clarificări privind legislația aferentă derulării proiectelor de investiții pentru modernizarea și extinderea rețelei de transport și distribuție a gazelor naturale;
• asigurarea resursei umane pentru o mai bună derulare a proiectelor finanțate din PNRR.

Deși principalul focus al ordonanței ținea de facilitarea programelor SAFE și PNRR, o parte importantă din adăugirile de mai sus nu țin de aceste programe. Cotidianul a scris și despre o adăugire operată în ședința de Guvern, care a vizat industria vinului și regimul antrepozitelor fiscale.

Totuși, voci din mediul politic acuză că practic guvernul a emis o ordonanță după demitere, procedeu interzis prin lege. Atât oameni din PSD, cât și din AUR au susținut că modificările făcute pe 4 mai după emiterea ordonanței au fost semnificative, iar noua iterație publicată în Monitorul Oficial în 8 mai reprezintă un alt OUG față de cel aprobat în 4 mai.

De ce Bolojan a pus pe ordinea de zi o ordonanță de urgență în plin interimat

Guvernul susține că nu a emis în realitate o nouă ordonanță de urgență, procedeu interzis după demiterea prin moțiune de cenzură, în interimat.

„Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 08.05.2026 a fost repusă ORDONANȚA DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea unor acte normative – adoptată de Guvern în ședința din 4 mai – pentru ca Executivul să ia act de avizul negativ emis de Consiliul Legislativ pentru acest act normativ. Repunerea pe ordinea de zi a fost conform art. 43 alin. 1 din HG 561/2009 coroborat cu art. 10 din Legea nr. 24/2000 și nu are în vedere o adoptare/readoptare a actului normativ aprobat în data de 4 mai”, a precizat Palatul Victoria.

Totuși, justificarea lui Bolojan n-a prins la social-democrați. Luni, PSD a solicitat Biroului permanent al Senatului sesizarea Comisiei de constituționalitate pentru verificarea unui eventual conflict de natură constituțională între Guvern și Parlament în privința acestei ordonanțe.

„Guvernul demis Ilie Bolojan a trimis la Monitorul Oficial o OUG, deși nu mai era în funcție. (…) În data de 4 mai, înainte de demitere, Guvernul Bolojan a avut pe ordinea de zi acea ordonanță de urgență cu privire la Programul SAFE de înzestrare a armatei. În timpul ședinței, la acea ordonanță au fost adăugate 12 puncte pe ordinea de zi, printre care și facilități acordate unor agenți economici, lucru care, din punctul nostru de vedere, ar fi necesitat un nou aviz al Consiliului Legislativ, având în vedere schimbarea fundamentală a ordonanței”, a spus liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, citat de Agerpres.

Mediatorul Nicușor Dan

Plângerea vine în ciuda garanțiilor primite de președintele Nicușor Dan că agresiunea politică dintre PSD și Bolojan nu va atinge programele majore de investiții pentru România.

„Există consens al partidelor pro-occidentale pe direcțiile mari ale României. Există consens pe direcția pro-occidentală. Există consens pe aderarea la OCDE. Există consens pe execuția bugetului pe 2026, deci pe ținta de buget pe 2026 și pe țintele de buget pe anii următori.

Există consens pe programele SAFE și PNRR. Există consens pe etapele următoare din aceste programe. 31 mai -încheierea contractelor pe SAFE, 31 mai – ultimele ajustări pe proiectele pe PNRR și 31 august – finalizarea PNRR. Și vă aduc aminte că, chiar dacă procedurile pentru moțiunea de cenzură începuseră, săptămâna trecută, Parlamentul a votat investiții de 9 miliarde în programul SAFE, ca dovadă a acestui consens”, spunea Nicușor Dan în 5 mai, imediat după căderea guvernului.

Mai recent, Sorin Grindeanu dădea garanții similare. Șeful PSD a dat asigurări în fața ambasadorilor europeni că PSD își respectă poziția referitoare la proiectele europene importante, precum PNRR. Conducerea social-democraților și-a dat acordul la Cotroceni pe poziționările pe aceste proiecte.

„Eu le-am spus din start că tot ceea ce am convenit în urmă cu 10 zile, două săptămâni, la Cotroceni, și anume lucrurile legate de PNRR, de SAFE, de OECD, de cadrul fiscal și măsurile fiscale, să spunem, agreate cu Comisia Europeană, nu comportă schimbări.”

AUR a apelat la Renate Weber

AUR a băgat și ea bățul prin gardul cerții pe OUG. „Ne aflăm în fața unui caz fără precedent: un Guvern demis prin moțiune de cenzură semnează o ordonanță de urgență ce afectează proprietatea privată, drepturile salariaților, ale funcționarilor publici și ale contribuabililor. Aceasta nu este guvernare, este uzurpare”, acuza AUR pe 9 mai, moment în care a sesizat Avocatul Poporului, Renate Weber.

Demersul AUR a funcționat. Renate Weber a trimis la Curtea Constituțională o sesizare privind OUG 38/2026, care vizează facilitarea investițiilor în apărare, în contextul programului SAFE. Weber a invocat mai multe motive pentru care legea ar fi neconstituțională.

Avocatul Poporului a folosit mai multe argumente pentru a justifica sesizarea. Primul este „încălcarea obligației constituționale de solicitare a avizului Consiliului Legislativ și nerespectarea interdicției constituționale privind emiterea ordonanțelor de către un Guvern demis”. Renate Weber susține că guvernul nu avea dreptul să treacă ordonanță după ce a fost demis prin moțiune de cenzură.

Al doilea argument ține de „nerespectarea ordinii de sesizare a camerelor”. Avocatul poporului susține că prima cameră sesizată ar fi trebuit să fie cea a deputaților, nu Senatul.

Al treilea motiv pentru sesizarea făcută de Weber ține de „încălcarea interdicției de adoptare a ordonanțelor de urgență care produc efecte negative asupra exercițiului unor drepturi și libertăți”.

Explicațiile lui Weber pentru depunerea sesizării

Înainte să trimită sesizarea la CCR, Renate Weber a explicat pentru Gândul motivele invocate în cerere.

„Aici, pentru prima dată, avem o chestiune cu care nu ne-am mai confruntat de la intrarea în vigoare a Constituție chiar, deci din 1991, când a fost ea adoptată, faptul că e o ordonanță dată de un guvern care nu mai avea calitatea să adopte o ordonanță, pentru că era deja demis printr-o moțiune de cenzură.

Noi am făcut tot felul de analize astăzi cu privire la felul în care s-au derulat toate aceste acțiuni, că știți, o formă inițială de ordonanță a fost aprobată luni, adică acum o săptămână. Pentru aceea s-a și cerut un aviz la Consiliul Legislativ. În ziua următoare, la acea ordonanță s-a venit cu foarte multe amendamente de către mulți miniștri, practic s-au modificat vreo 12 alte acte normative. S-a cerut un nou aviz la Consiliul Legislativ, dar imediat după aceea și înainte să se obțină ceva, Guvernul a fost demis, că se discuta în Parlament moțiunea de cenzură”, precizează ea.

Avocatul poporului a enumerat mai multe nereguli procedurale. Camera greșită din Parlament a fost anunțată de textul ordonanței. Weber avertizează și că ordonanța apare ca fiind din 4 mai, deși textul a fost schimbat pe 5 mai.

„E un șir de chestiuni care sigur ai putea spune că sunt procedurale, dar ele sunt neconstituționale și de aia spun că este foarte grav ce s-a întâmplat. E prima dată când văd așa ceva de când Constituția e în vigoare și mi se pare că este normal să sesizăm Curtea și Curtea să se pronunțe cu privire la aceste aspecte”, a mai spus Renate Weber.

Încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale

Pe lângă problemele de natură tehnică, avocatul poporului mai semnalează o problemă de fond în cazul ordonanței, pe care nu o precizează însă în discuția cu Gândul. Weber vorbește despre cel mai controversat aliniat al ordonanței, care face mult mai ușor luarea unui teren din proprietate privată pentru proiectele importante.

Prin acest OUG, Weber susține că „sunt instituite mecanisme de trecere silită în proprietatea publică a statului atât a bunurilor mobile, cât și a celor imobile, prin includerea acestora în coridorul de expropriere.

Extinderea sferei exproprierii dincolo de bunurile imobile nu alterează natura juridică a operațiunii, ci îi sporește gravitatea. Art. 115 alin. (6) din Constituție interzice în mod expres adoptarea de ordonanțe de urgență care afectează drepturile fundamentale.

Dreptul de proprietate privată, garantat de art. 44 din Constituție, face parte din categoria drepturilor fundamentale, iar exproprierea reprezintă o formă de afectare a acestuia, constând în transferul forțat și definitiv al proprietății. Reglementarea unui asemenea mecanism prin ordonanță de urgență este, în consecință, neconstituțională prin ea însăși, indiferent de justificarea invocată.”

Polonia ne-a luat-o înainte

Polonia și România sunt cele mai mari țări din flancul estic al Uniunii Europene, mai mereu în competiție amicală. Un deziderat neoficial al României este întrecerea Varșoviei pe planul apărării.

Polonia are acces la 43,7 miliarde de euro pentru investiții în apărare prin programul SAFE. În timp ce România se cramponează în ordonanțe de urgență pentru a facilita aceste investiții, Polonezi au pornit deja împrumutarea. Autoritățile de la Varșovia au fost primele din UE care au semnat pentru primirea acestor bani din împrumuturi, conform Antena3CNN.

Mai multe companii poloneze vor beneficia de împrumuturile din SAFE, relatează Aktual24. Prin banii din acest program, conducerea de la Varșovia urmărește întărirea flancului estic. Polonia urmărește dezvoltarea de sisteme antidrone, întărirea frontierei de est și modernizarea artileriei.

Citește și: Nu este SAFE să introduci apărarea țării în lupta politică internă!