„Câte întrebări au rămas fără răspuns despre mineriade, anii ’90, relația României cu Vestul și cu URSS-ul acelor vremuri? Cum a arătat tranziția noastră grea de la comunism spre dialogul cu puterile lumii ?
Facem lumină în dreptul nostru. Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare, iar în aerul închis al lipsei de informații cresc conspirațiile și neîncrederea”, a scris Oana Țoiu pe Facebook.
Aceasta a mai adăugat că este vorba despre un număr total de 5.376 de dosare.
„Transparența nu mai este doar despre trecut, ci despre lecții învățate și despre baza de memorie colectivă pe care putem construi viitorul. Documentele despre cum s-a reașezat politica externă a României după 1989 aparțin istoriei, cercetătorilor, societății. Nu sertarelor din subsol.
Vorbim despre 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, ocupând aproximativ 100 de metri liniari de raft. Este cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989 și acoperă o perioadă de inflexiune în istoria noastră recentă”, a mai adăugat Oana Țoiu.
Aceasta a oferit și câteva dintre titlurile dosarelor:
„Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989″
„Reunificarea Germaniei (1990)”
„Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”
„Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”
„Aceste documente nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu. Au fost ținute, totuși, departe de public ca secrete de serviciu. Schimbăm asta an cu an și vom continua procesul, inclusiv cu pași viitori de digitalizare și publicare.
O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetățenilor și o studiază. Proiectul de Hotărâre de Guvern este de astăzi în transparență decizională pe siteul MAE”, a completat Oana Țoiu.
