Pentru prima dată începând din 1958, în Suedia vor avea loc alegeri anticipate, un scrutin care ar putea duce la o prezenţă şi mai consistentă în parlament al extremei drepte – Partidul Democraţilor Suedezi. Actualul premier demisionar social-democrat, Stefan Lofven, va intra în istoria ţării sale drept prim-ministrul cu cel mai scurt mandat, de doar două luni.
Cele patru partide ale opoziţiei de centru-dreapta s-au alăturat iniţiativei partidului anti-imigraţie al Democraţilor Suedezi şi au respins proiectul de buget al social-democraţilor, demonstrând cât de importantă a devenit formaţiunea de extremă dreapta. Motivul invocat de aceştia din urma a fost că guvernul nu a susţinut iniţiativa lor de a reduce imigraţia cu 90%.
Premierul Lofven ar fi putut permite partidelor din opoziţie să formeze un nou guvern, însă a preferat varianta alegerilor anticipate. Scrutinul va avea loc în martie anul viitor si este unul cu un grad mare de risc – ar putea marca o ascensiune şi mai puternică a extremei drepte. Cum în 2015 se estimează că în Suedia vor veni circa 100.000 de imigranţi, faţă de doar 18.000 în urmă cu un deceniu, se aşteaptă ca votul din martie să se transforme într-un referendum asupra imigraţiei. Niciun partid de dreapta, cu excepţia Democraţilor Suedezi nu susţine în mod explicit impunerea unor restrictii asupra imigratiei, însă electoratul este nemultumit de modul în care are loc integrarea celor care vin să-şi caute o viaţă mai bună în ţara scandinavă.
Îngrijorător este că evenimentele politice din Danemarca sau Norvegia, unde partidele de extremă-dreapta au pus umărul serios la susţinerea guvernelor de dreapta, să aibă ecou şi în Suedia şi să strice aritmetica electorală a tradiţională a Suediei.
Acesta este motivul pentru care presa internaţională vorbeşte despre apropierea sfârşitului celebrului model suedez, atât la nivel social, cât şi politic. Este foarte relevant faptul că trei dintre cei nouă lideri ai partidelor relevante din Suedia sunt născuţi în anii 1980 şi încep să se facă simţită o schimbarea de generaţie la vârf. Din spate vine o generaţie mai pregătită pentru luptele politice de sorginte europeană şi care respinge consensul tradiţional suedez.
“Felul în care se face politică în Suedia a fost promovat drept model pentru alte ţări. Aproape toată lumea a auzit despre modelul suedez al redistribuţiei veniturilor, al politicilor bugetare, al statului bunăstării şi al sectorului public foarte dezvoltat. Au auzit aproape toţi cum s-a ajuns la aici printr-un sistem bipartit matur şi printr-o promovare vizionară a reformelor. Însă căderea guvernului este un alt semnal că Suedia a început să se transforme într-un stat mai puţin funcţional şi mai apropiat modelului european”, se arată într-un editorioal publicat de The Independent.
“Suntem într-o situaţie de pe urma căreia nu câştigă nimeni. Mulţi dintre cei 85% dintre suedezi care au votat la ultimele alegeri au sentimentul ciudat ca acele 13 procente care au votat pentru Democraţii Suedezi au reuşit să destabilizeze politica suedeză. Prin urmare, un număr tot mai mare de suedezi încep să fie îngrijoraţi că ţara lor îşi pierde identitatea.”
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.