După 1990, centrele puterii nu au fost niciodată la vedere în România, acestea fiind doar obiectul unor constatări jurnalistice. Desigur, Securitatea, în vasta și metamorfozata sa prezență subternă, a blocat sau a dat undă verde activităților esențiale.Nu o Securitate în interesul Statului, ci împotriva unui Stat al cetățenilor, respectiv al românilor. O Securitate în interesul unor grupuri aflate în gherila politică.În fapt, Securitatea a fost continuu o instituție criminală, o veritabilă hidră, recompunând-se cu o dinamică pe care numai un centru deplin funcțional o poate genera.
Crizele politice s-au succedat neîntrerupt în România, rezultând o teribilă vulnerabilizare a principiilor democratice. Partidul-stat a devenit în timp un nume generic pentru întreaga clasă politică ale cărei origini sunt aceleași. Această combustie care a produs energia distructivă prin principalele instituții publice și-a dobândit specificul local cu imunitate față de orice reformare.
E limpede că orice schimbare a puterii până acum în România nu a fost decât o rearanjare a abuzului. Capacitatea centrului de a supraviețui decenii, asemenea partidului-stat comunist, este însuși forța dezastrului plasat unor narațiuni publice imbecilizante.
Așteptările privind schimbările prin actuala clasă politică sunt pură manipulare. Această clasă politică nu este decât o extensie a sistemului mafiot. Cu adevărat important rămân denunțarea și destructurarea centrului ocult, în consecință, și ducerea puterii în societate prin constituirea unui unic mecanism selecție și reprezentare.
Invocarea dispariției de pe scena politică a partidului-stat obligă la falimentarea subteranei politice.
Maestre, faptul ca pana acum nimeni nu a avut curajul sa comenteze pe marginea acestui adevar crud al vremurilor pe care la traim, pe care l-ati prezentat cat se poate de limpede, denota ca aveti dreptate. Daca toti oamenii acestei natiuni am avea un dram de credinta si demnitate umana, ar trebui sa cautam si sa gasim puterea de la Dumnezeu pentru a-l detrona pe „cel viclean” de la conducerea natiunii si de ce nu si a lumii.