„Mulți au nostalgia președintelui jucător”. Este Nicușor Dan mediator? ANALIZĂ

Profesorul Cristian Pârvulescu este de părere că președintele nu și-a depășit mandatul și a acționat corect în virtutea atribuțiilor pe care le are. Contraexemplul este Traian Băsescu, cel care și-a depășit mandatul, consideră el. „Mulți au nostalgia președintelui jucător”, mai spune Cristian Pârvulescu.

Comparația cu predecesorii, Băsescu și Iohannis. Nostalgia președintelui jucător

„În schimb, președintele Băsescu era un președinte care își depășea în mod constant mandatul, motiv pentru care a fost și suspendat pe două ori. Adică a justificat suspendarea. Eu nu spun că suspendarea era sau nu era justificată, ci că pur și simplu ea este un instrument care este pus la dispoziție Parlamentului pentru a inhiba această abordare mult mai voluntaristă președintele.

Dar mulți au nostalgia, pentru că au o arhitectură tradițională, au nostalgia președintelui jucător. Președintele nu poate fi jucător. Pentru că nu e președintele celor care l-au ales, este președintele României, nu al tuturor românilor, al României ca entitate. Și obligația sa este de a asigura echilibrele instituționale. Ceea ce, din punctul meu de vedere, Nicușor Dan a și încercat să facă”, a argumentat Cristian Pârvulescu.

Totodată, „datorită stilului său de gândire”, a ajuns mai repede decât Klaus Iohannis la concluzia că trebuie să asigure echilibrul. Iohannis a avut nevoie de șase ani pentru a realiza acest lucru, mai e de părere politologul.

Președintele, ca un rege constituțional

Președintele nu are rolul de a se pronunța. Președintele trebuie văzut ca în funcție de rege, pe o perioadă limitată și cu putere limitată. Un rege constituțional, argumentează Cristian Pârvulescu.

„Regele nu intervine, regele doar asigură funcționarea. E statul. Din nefericire, din cauza președinților precedenți, în special Ion Iliescu și Traian Băsescu, dar și Emil Constantinescu a avut tendințe prezidențialiste, s-a creat o așteptare legată pe președinți care nu are nicio legătură cu realitatea constituțională”, explică politologul.

Relația președintelui cu primul ministru

Profesorul este de părere că sunt două cauze ale instabilității politice prin care trece România în 20 și ceva de ani: prezidențializarea dincolo de Constituție și puterea primului ministru, exacerbată în raport cu realitatea Coaliției.

„Președinții au avut tentația asta de a construi puterea prezidențială împotriva primului ministru. Noi suntem și acum într-o coabitare pe care o numesc de catifea, adică este o evidență că între Ilie Bolojan și Nicușor Dan relația este doar formală”, adaugă el.

Despre criticile aduse în spațiul public, cum că Nicușor Dan nu-și susține premierul cu care a defilat în campanie, Cristian Pârvulescu e de opinie că Nicușor Dan își înțelege mai bine limitele mandatului decât „politicienii de meserie” dinaintea sa.

„Nu poate să dea (n.r – un semnal de susținere pentru Bolojan). Sigur că are libertate să facă orice, președintele are aceeași libertate de exprimare ca orice alt politician și este apărat de Constituție. Doar că nu are importanță. Traian Băsescu a făcut acest lucru și a creat crize suplimentare.

Părerea mea e că stilul foarte rațional, matematic al președintelui Dan îl ajută să înțeleagă mai bine decât politicienii de meserie limitele acestui mandat.  Limite care au devenit după 2013 și mai mari pentru că un vot de suspendare poate fi aprobat cu un cvorum de 30%. Deci asta înseamnă că președintele este oricând dejectabil”, a argumentat el.

„Președintele nu are o obligație morală față de Bolojan, fiindcă premierul nu l-a respectat”

„În ceea ce privește relația cu Bolojan, știți…președintele a garantat pentru Bolojan, dar Bolojan nu a respectat președintele. Din primul moment. Din momentul în care a preferat să mărească TVA-ul neținând cont de promisiunile președintelui, a intrat deja într-o relație formală și nu de colaborare instituțională. Și nu e singurul moment în care Bolojan l-a lăsat oarecum în urmă pe Nicușor Dan și nu s-a cooperat. Ca urmare, nu are niciun fel de obligație morală față de Bolojan. Deși Ilie Bolojan sugerează în mai multe interviuri că implicit Nicușor Dan ar avea o obligație morală pentru că n-a candidat la prezidențiale”, spune Pârvulescu despre cei doi.

Și-a ieșit Nicușor Dan din rol când s-a pronunțat cu privire la un Guvern susținut de AUR?

L-am întrebat pe profesorul Pârvulescu dacă Nicușor Dan a ieșit din matca de președinte când a declarat că nu poate accepta un Guvern învestit cu voturile AUR. Acesta consideră că nu, deoarece președintele are obligația de a asigura respectarea Constituției și a democrației.

,,Deci nu și-a ieșit, pentru că nimeni nu poate observa în comportamentul AUR o susținere a Constituției. Ei contestă CCR și deciziile constituționale. Ori, președintele are obligația de a respecta Constituția, iar în Constituție, art 1 prevede foarte clar supremația constituțională. Cât vreme, un actor politic refuză să accepte democrația constituțională…Deci, din contră, s-a dovedit a fi singurul actor  politic și instituțional conștient de pericolul în care se află România”, a conchis Pârvulescu.