Prezența hibridizării dintre lupi și câini, un pericol care poate duce la declinul speciei, observat deja în alte țări ale Europei.
Fundația Conservation Carpathia a finalizat studiul de monitorizare genetică la specia lup (Canis lupus) și confirmă prezența unui hibrid lup câine, acesta fiind prima confirmare genetică oficială în Munții Carpați. Deși hibridizarea pare a fi o amenințare nesemnificativă la acest moment, ea poate evolua și poate conduce în timp la o degradare genetică urmată de o extincție totală a acestei specii.
În cazul României, hibridizarea este un fenomen cauzat de câinii hoinari care au apărut în habitatul lupilor. Prezența lor pune în pericol sănătatea genetică a populației de lupi pentru următoarele decenii.
Fundația Conservation Carpathia a finalizat studiul de monitorizare genetică la specia lup (Canis lupus), determinând astfel numărul lupilor din Carpații Meridionali, pe o suprafață de 1.400 km², zonă care se suprapune cu partea estică a Munților Făgăraș, Munții Piatra Craiului, Iezer Păpușa și Leaota.
Datele au fost corelate cu rezultatele imaginilor de pe camerele de luat vederi instalate pe principalele trasee utilizate de lupi în aria de studiu, iar pe baza frecvenței cu care au fost observați indivizii pe camerele instalate de cercetători în pădure, a fost estimată abundența și densitatea populației, parametri esențiali pentru protejarea acestei specii și pentru punerea în practică a unei strategii de conviețuire cu comunitățile locale.
Rezultatele studiului indică, de asemenea, schimbări ale perechilor de reproducere și schimbări neprevăzute în componența haitelor. Astfel, de a lungul celor trei ani de studiu au fost detectate modificări ale perechilor reproducătoare la 2 din 6 haite.
Schimbările climatice, o provocare pentru echipa de studiu
Deşi colectarea probelor pentru studiu a fost deschisă tot timpul anului, colectarea sistematică şi intensivă a avut loc în perioada noiembrie-mai, folosindu ne de zăpadă pentru a urmări activitatea haitelor, în timp ce în sezonul cald au fost colectate probe doar oportunist. Cantitatea tot mai redusă de zăpadă din ultimii ani a fost una dintre cele mai mari provocări pentru echipa de teren, care a mers pe urmele lupilor pe suprafaţa celor 1.400 km2˛ din Carpaţii Meridionali, la altitudini între 600 şi 2.400 m.
„Studiul este unul pe termen lung şi nu se limitează la perioada anunţată. În laborator se află în lucru acum probele de ADN pentru încă doi ani, procesul de secvenţiere a ADN-ului fiind complex. Ne propunem să colectăm probe şi în iarna aceasta”, continuă dr. Ruben Iosif.
Câţi lupi sunt în România la ora actuală?
Estimările oficiale arată că populaţia de lupi din România numără aproximativ 3.000 de exemplare, însă la calcularea efectivelor pentru această specie nu s au utilizat metode ştiinţifice de monitorizare.
Deşi la nivel european România pare să aibă o populaţie viabilă de lupi, Munţii Carpaţi rămân în continuare printre cele mai puţin studiate ecosisteme montane din Europa.
Lupul şi importanţa acestuia
Lupul (Canis lupus) este al doilea cel mai mare prădător de pe continentul european, după urs. Exemplarele din România au o greutate între 25 şi 60 de kilograme. Lungimea corpului unui lup adult este cuprinsă între 110 şi 148 cm, iar coada are 30-35 cm. Înălţimea la greabăn variază între 50 şi 70 cm. Urechile au 10-11 cm lungime şi sunt triunghiulare. În natură, lupii pot trăi 7-8 ani. În captivitate pot trăi până la 15 ani.
De a lungul secolelor, lupul a fost subiectul multor poveşti, legende şi mituri. Inteligenţa şi calităţile fizice extraordinare ale lupului au făcut ca omul să respecte şi chiar să divinizeze calităţile acestui animal, devenit un adevărat simbol nu numai la noi, ci şi în multe alte culturi şi civilizaţii.
Prezenţa lupilor influenţează abundenţa speciilor pradă şi susţin reţeaua complexă a vieţii. Echilibrul ecosistemelor se bazează pe prezenţa unor prădători de vârf precum lupii. Prin prădarea şi eliminarea din ecosisteme a exemplarelor vulnerabile (indivizi bolnavi, răniţi, tineri sau prea bătrâni), lupii ajută la menţinerea populaţiilor de specii pradă mai sănătoase şi mai viguroase.
Vânarea copitatelor (cerb, căprior, mistreţ) de către lupi reglează distribuţia spaţială şi mărimea efectivelor acestror specii, astfel încât este menţinută la un nivel tolerabil presiunea erbivorelor asupra vegetaţiei. În lipsa unor prădători precum lupii, erbivorele ar putea afecta negativ regenerarea pădurilor, prin păşunat intens.
Absenţa lupilor sau a altor prădători naturali poate duce la dezechilibre în ecosistem, având consecinţe asupra biodiversităţii şi sănătăţii ecosistemului în ansamblu. În Suedia, din cauza vânătorii, au rămas puţini lupi, iar elanii distrug pădurea.
Are dreptate cine a menționat OeNGheurili mai flămînde decît lupii, mai sus!
Din Marea Britanie lupul a dispărut de 280 de ani, și nimic nu s-a întîmplat din cauza asta!