Noutăţi editoriale

Un roman românesc devenit simbol al solidarităţii internaţionale împotriva genocidului

Fragmente din romanul Cartea şoaptelor de Varujan Vosganian, traduse în 20 de limbi, vor fi citite în diverse oraşe din întreaga lume, pentru omagierea victimelor genocidului armean. Unul dintre cele mai apreciate şi mai premiate titluri din anul editorial 2009, Cartea şoaptelor a fost declarat bestsellerul anului 2013 în Armenia.

În data de 21 aprilie 2015, Festivalul Internaţional de Literatură Berlin şi Lepsiushaus Postdam vor organiza o Zi mondială a lecturii, pentru omagierea victimelor genocidului ce a avut loc cu un secol în urmă împotriva armenilor (comemorat de aceştia în data de 24 aprilie) din Imperiul Otoman. Iniţiativa este susţinută de sute de oameni de cultură din întreaga lume, printre care Herta Müller, Mario Vargas Llosa, Orhan Pamuk, Noam Chomsky, John M. Coetzee, David Grossman, Elfriede Jelinek, Norman Manea, Bernard Noel, Michael Ondaatje, Elif Shafak şi mulţi, mulţi alţii.

În cadrul Zilei mondiale a lecturii le vor fi prezentate cititorilor pagini scrise de câteva dintre cele mai importante personalităţi ale culturii armene din ultimul secol, majoritatea purtând semnul unui destin tragic: Zabel Yesayan, Siamanto, Komitas, Yeghişe Ciarenţ, William Saroyan, Hovhannes Şiraz, Paruir Sevak, Hagop Mntsuri, Silva Kaputikian şi Hrant Dink.

Un rol central îl va avea, aşa cum arată site-ul http://www.worldwide-reading.com/, romanul Cartea şoaptelor de Varujan Vosganian, apărut la Polirom în anul 2009 (ediţia a II-a, 2011). În cadrul unor lecturi publice în diverse oraşe ale lumii, cititorilor le vor fi prezentate capitolele şapte şi opt ale romanului în cele peste douăzeci de traduceri realizate până în prezent: spaniolă, italiană, germană, franceză, engleză, suedeză, bulgară, maghiară, cehă, poloneză, norvegiană, olandeză, portugheză, portugheză braziliană, ebraică, armeană, turcă, rusă, arabă, persană.

Romanul a obţinut Premiul Cartea anului 2009, acordat de revista România literară, cu sprijinul Fundaţiei Anonimul, Premiul revistei Observator cultural pe anul 2009, Marele premiu Niram Art – Trofeul Mihail Sebastian, acordat de revista multiculturală Niram Art, în colaborare cu Institutul Cultural Român de la Madrid, Premiul Mihail Sadoveanu, oferit de revista Viaţa Românească, Premiul pentru proză al revistei Argeş, Premiul Gheorghe Crăciun, oferit în cadrul colocviului Generaţia 80, Premiul revistei Convorbiri literare pe anul 2009, Premiul Academiei, acordat celei mai bune lucrări în proză a anului 2009. A fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2009.

Cartea şoaptelor a mai obţinut o nominalizare la unul dintre cele mai importante premii literare din spaţiul german, Premiul Târgului de Carte de la Leipzig.

Varujan Vosganian s-a născut la 25 iulie 1958, în Craiova. Este preşedintele Uniunii Armenilor din România şi prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor. Lucrările sale includ trei volume de poezie – Şamanul albastru (1994), Ochiul cel alb al reginei (2001), Iisus cu o mie de braţe (2005) –, precum şi volumul de nuvele Statuia comandorului (1994), pentru care a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.

La Editura Polirom a publicat recent volumul Jocul celor o sutăde frunze şi alte povestiri, ediţie cartonată, disponibil şi în ediţie digitală. Volumul a fost nominalizat recent în cadrul Galei Premiilor Radio România Cultural, secţiunea Proză, ediţia 2014, şi la Premiile revistei Observator cultural, secţiunea Proză.

Portretul lui Dorian Gray, într-o ediţie de colecţie

Miercuri, 21 ianuarie, de la ora 19.00, Librăria Humanitas de la Cişmigiu va fi gazda unei seri dedicate ediţiei de colecţie a romanului Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde, apărut la Humanitas Fiction într-o nouă traducere de Antoaneta Ralian.

Invitaţii serii vor fi Antoaneta Ralian, marea doamnă a traducerilor din literatura engleză, Răzvan Mazilu, celebrul balerin, coregraf, regizor şi actor, protagonistul spectacolului Portretul lui Dorian Gray pus în scenă la Teatrul Odeon, Mihaela Irimia, doctor în filologie, profesor la Catedra de limba şi literatura engleză şi director de studii al Centrului de Studii Culturale Britanice, criticii literari şi scriitorii Andreea Răsuceanu şi Marius Chivu şi Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction.

„Bineînţeles, o mare operă de artă ridică în mod inevitabil pe cât de multe întrebări, pe atât de multe răspunsuri. De aceea Portretul lui Dorian Gray rămâne o operă clasică, o carte la care se întorc generaţii după generaţii”, sria cronicarul de la Washington Post.

În momentul apariţiei (1890), Portretul lui Dorian Gray a fost un succes însoţit de un uriaş scandal. Scopul romanului, un strălucit puzzle, era să epateze minţile convenţionale prin explorarea infinitelor relaţii dintre viaţă şi artă. Analiza subtilă a societăţii victoriene târzii, dublată de o afirmare a principiilor estetismului şi a teoriei frumosului ca valoare absolută, combinând elementele gotice cu cele ale prozei franceze decadente, Portretul lui Dorian Gray este unul dintre marile romane ale lumii, care a însemnat un punct de cotitură în istoria literaturii.

Subjugat de farmecul propriului portret, pictat de prietenul sau Basil Hallward, Dorian Gray face un pact faustic, vânzându-şi sufletul în schimbul frumuseţii şi tinereţii veşnice. Sub influenţa lui Lord Henry Wotton, el ajunge să ducă o viaţă dublă, dedicându-se tuturor plăcerilor interzise, dar păstrând aparenţele unei vieţi respectabile. În timp ce se afundă în această existenţă promiscuă, Dorian rămâne neatins de semnele degradării fizice şi morale, care însă încep să se ivească pe chipul său zugrăvit în tabloul lui Basil.

„Romanul meu e otrăvitor, dacă vreţi, dar nu puteţi nega că este perfect, iar perfecţiunea este ceea ce căutăm noi, artiştii, afirma Oscar Wilde.

Oscar Fingal O’Flahertie Wills Wilde (16 octombrie 1854–30 noiembrie 1900) a fost un prozator, poet şi dramaturg de origine irlandeză. În timpul studiilor la Magdalen College, Oxford, a început deja să scrie şi s-a arătat interesat de principiile estetismului, sub influenţa mentorilor săi, John Ruskin şi Walter Pater. În anii 1880, a oscilat între diferite formule artistice, pentru a deveni cunoscut, un deceniu mai târziu, graţie pieselor sale de teatru.

În anul 1884 s-a căsătorit cu Constance Lloyd, cu care a avut doi fii. Cu personalitatea sa efervescentă, ţinutele spectaculoase şi conversaţia sclipitoare, a devenit un obişnuit al cercurilor literare la modă din Londra, susţinându-şi financiar familia prin diferitele conferinţe despre estetism şi supremaţia artei, dar şi prin activitatea de jurnalist.

Apărut mai întâi în Lippincott’s Monthly Magazine, în iulie 1890, apoi, revizuit, în 1891, in volum, Portretul lui Dorian Gray este un roman în care îşi adună şi rafinează ideile filozofice şi care a stârnit un adevărat scandal, fiind folosit, în procesul intentat mai târziu, ca dovadă a homosexualităţii sale. Ulterior, romanul a devenit un manifest al estetismului şi una dintre cele mai importante cărţi ale secolului al XIX-lea. În 1895, Wilde a fost arestat şi condamnat pentru „crimă de sodomie“ la doi ani de închisoare, în acest răstimp scriind şi monologul dramatic De Profundis (1897; Humanitas, 2014). A murit in anul 1900, la Paris.

Octave paralele un tribut adus muzicii clasice si muzicologiei româneşti

Editura Humanitas vă invită marti, 20 ianuarie, la ora 19.00, în Librăria Humanitas de la Cişmigiu unde va avea loc lansarea volumului Octave paralele, colecia de eseuri semnate de muzicologul Valentina Sandu-Dediu. Alături de autoare vor lua parte la eveniment Ioana Pârvulescu, Andrei Pleşu, Sever Voinescu şi Vlad Zografi. Seara se va încheia cu microrecitalul violonistei Diana Mos care va interpreta fragmente din Johann Sebastian Bach, Dan Dediu şi Mihai Măniceanu.

„Octavele paralele sunt, în multe tradiţii muzicale, o variantă a unisonului, împărţit între voci diferite. Sunt, pe de altă parte, strict interzise în tehnica scriiturii armonice pentru cor, în istoria tonalităţii. Le auzim însă pe clapele pianului sau în infinite combinaţii timbrale. În această carte, octavele muzicale se cânta pe clapele alb-negre ale realităţii.

Am adunat aşadar opt «invenţiuni» pe tema afinităţilor dintre muzică şi literatură, opt mici «rapsodii» despre muzici şi muzicieni, în diverse contexte istorice şi ideologice sau doar biografice. În fine, am compus şi unsprezece «solouri» (pentru a evita întregul dodecafonic). A rezultat un caleidoscop cu un discret fir conducator: rosturile muzicii şi ale muzicologiei, limitele şi deschiderile ei. Cartea se adresează deopotrivă specialiştilor şi celor cărora, pur şi simplu, muzica şi micile ei istorii nu le sunt indiferente”, mărturiseşte Valentina Sandu-Dediu.

Les Vies parallèles, de Florina Ilis, lansat la ICR Paris

Volumul semnat de Florina Ilis a apărut la Editions des Syrtes, în anul 2014 şi a fost tradus de Marily Le Nir. Intâlnirea de la ICR din Paris fost moderată de Thomas Stélandre, de la Le Magazine Littéraire. Numeroşi invitaţi au onorat cu prezenţa lor evenimentul care a avut loc în sala de conferinţe a ICR Paris, precum şi Florina Ilis, traducătoarea Marily Le Nir, reprezentanta editurii, oameni de cultură români şi francezi.

Au fost intrebări, luări de cuvânt ale invitaţilor şi participaţilor la intâlnire, într-o atmosferă rafinată, de dezbatere intelectuală serioasă. Seara s-a terminat cu o sesiune de autografe şi a fost urmată de un mic cocktail.

Florina Ilis (născută la Cluj, în anul 1968) face parte din autorii care s-au afirmat în ultimii ani, atât în România, cât şi pe plan internaţional. Laureată a prestigiosului Premiu Courrier International pentru cel mai bun roman străin al anului (2010), pentru Cruciada copiilor (La croisade des enfants, Editions des Syrtes, 2010, în traducerea aceleiaşi Marily le Nir), Florina Ilis este deja un nume consacrat în Franţa.

Vieţile paralele, ultimul său roman (Editura Cartea Românescă, 2012 şi Editions des Syrtes pentru traducerea în limba franceză, 2014), este laureatul a numeroase premii literare (Premiul Liviu Rebreanu pentru proză, decernat de USR, filiala Cluj ; Premiul pentru Cel mai bun roman românesc al anului 2012, acordat în cadrul Colocviilor Romanului Romanesc Contemporan, ediţia a VI-a, etc.), este o operă monumentală consacrată mitului reprezentat de marele poet naţional Mihai Eminescu.

„Această carte monumentală va bulversa în totalitate orizontul de aşteptare al cititorului. Romanul Vieţile paralele debutează la 28 iunie 1883 şi se încheie la 15 iunie 1889. Două date înregistrate în memoria colectivă, care consolidează mitul Poetului naţional.

Florina Ilis reconstituie, într-un roman-document care sfidează legile timpului, mai mult de 150 de ani din existenţa lui Mihai Eminescu – antumă şi postumă –, din secolul al XIX-lea până în prezent, aşa cum a fost ea trăită, consemnată, idealizată, maculată, imaginată”.

Lansarea volumului Les vies paralèles a fost cea de-a treia manifestare organizată de Institutul Cultural Roman din Paris, cu ocazia manifestărilor prilejuite de Ziua Culturii Naţionale. Alături de primele doua manifestări, Expoziţia de pictură a reputatei Silvia Radu şi Concertul de pian susţinut de tânara, dar extrem de talentata pianistă din Ploieşti, Ana Antonia Tudose, lansarea de carte a încheiat un ciclu de întâlniri culturale de excepţie, prin care ICR Paris a onorat această importantă manifestare naţională.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.