O angajată concediată după ce a reclamat hărțuirea la serviciu va primi peste 500.000€. Ce drepturi au salariații din România în astfel de cazuri

O decizie a Tribunalului Superior de Justiție din Insulele Baleare a devenit subiect de dezbatere în presa spaniolă după ce lanțul de supermarketuri Mercadona a fost obligat să suporte un cost total de peste 500.000 de euro în urma concedierii unei angajate care reclamase hărțuirea la locul de muncă.

Potrivit publicației spaniole Noticias Trabajo, femeia lucra în companie din 2007 și ocupa funcția de coordonator de magazin. În februarie 2023, în timp ce se afla în concediu medical din cauza anxietății, aceasta a sesizat departamentul de Resurse Umane. Afirma atunci că este victima unui comportament abuziv din partea superiorului său.

Compania a declanșat o anchetă internă. După verificări, a concluzionat că nu există dovezi suficiente pentru a confirma existența hărțuirii. Ulterior, angajata a fost concediată disciplinar. Femeia a fost acuzată că a formulat o plângere falsă. În primă instanță, decizia a fost validată de un tribunal din Palma de Mallorca. Angajata nu s-a lăsat și a contestat hotărârea. Ba chiar a avut câștig de cauză în apel.

Judecătorii au stabilit că lipsa probelor nu înseamnă automat că plângerea a fost mincinoasă. În motivarea deciziei, instanța a arătat că sancționarea unui angajat doar pentru faptul că nu a reușit să demonstreze hărțuirea ar putea avea un efect descurajator asupra tuturor celor care ar dori să reclame situații similare.

Ca urmare, concedierea a fost anulată, iar compania a fost obligată să o reangajeze pe femeie și să îi plătească salariile restante din ultimii trei ani și jumătate, estimate la aproximativ 425.000 de euro. La această sumă se adaugă aproximativ 70.000 de euro reprezentând contribuții sociale și peste 7.500 de euro despăgubiri pentru prejudiciu moral. Costul total depășește astfel pragul de jumătate de milion de euro.

Ce spune legea în România

Cazul este relevant și pentru salariații români. Potrivit Legii nr. 167/2020, care a completat legislația privind combaterea discriminării, hărțuirea morală la locul de muncă este definită ca orice comportament repetat care afectează demnitatea, sănătatea fizică sau psihică ori perspectivele profesionale ale unui angajat. Legea prevede că fiecare salariat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală.

Un aspect important este că legislația românească stabilește explicit că niciun angajat nu poate fi sancționat, concediat sau discriminat direct ori indirect pentru că a reclamat o situație de hărțuire morală. Și nici pentru că a refuzat să accepte un astfel de comportament.

În cazul în care consideră că sunt victime ale unor abuzuri, salariații se pot adresa angajatorului, Inspectoratului Teritorial de Muncă, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării sau instanțelor de judecată. De asemenea, angajatorii au obligația legală de a adopta măsuri pentru prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă.