Ghețarul de pe cel mai înalt vârf al Sloveniei a dispărut. Vara toridă a topit ultima gheață de pe Triglav

Un declin început în secolul trecut

Cea mai mare parte a declinului ghețarului Triglav s-a produs în secolul trecut, în Slovenia, țara în care se află capătul sud-estic al Alpilor.

Documentele și fotografiile istorice indică faptul că, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, gheața se întindea pe circa 40 de hectare. Până în 1946, anul în care oamenii de știință au făcut primele măsurători oficiale, suprafața ajunsese deja la numai 14 hectare, arată sursa citată.

Un ghețar care a contrazis prognozele

Între 1983 și 2003, corpul de gheață, cândva impunător, a pierdut 93% din suprafață și a ajuns să ocupe sub un hectar de rocă supraîncălzită, potrivit sursei citate. Cercetătorii se așteptau ca ghețarul să dispară curând, însă acesta i-a surprins, după ce a rămas pe munte alte două decenii.

Ultimii cinci ani, care au lăsat doar rocă

Ultimii cinci ani, care cuprind și cei mai călduroși trei ani înregistrați vreodată în Europa, au lăsat din gheața rămasă doar câteva zone izolate.

Spre sfârșitul verii, din corpul principal mai exista o bucată de numai câțiva metri. Fotografiile noi ale versantului, realizate în această lună, înainte și după căderea zăpezii, arată că gheața a dispărut complet.

Un simbol național și un reper pentru climă

Matija Zorn, directorul Institutului de Geografie Anton Melik, a subliniat că muntele Triglav „ocupă un loc central în identitatea națională slovenă”.

Odată cu ghețarul s-a pierdut, potrivit acestuia, și o sursă importantă de date, dar și un indicator al schimbărilor climatice. Zorn a mărturisit că, deși știa dinainte că gheața va fi tot mai puțină, a rămas șocat în fiecare an de cât de mult scăzuse pe munte.

Pe teren, din 2001

Zorn, care a măsurat pentru prima dată ghețarul în 2001, a spus că rapiditatea schimbărilor l-a surprins chiar și în deceniile în care ghețarul rezista peste așteptări. Pe măsură ce gheața se retrăgea, locul de la care trebuia să-și pună colțarii, ca să nu alunece, urca în fiecare an tot mai sus, arată sursa citată.

„Topirea este incredibilă”, a spus Zorn. Potrivit acestuia, în 2022 a extras pentru analize geochimice o carotă de gheață de aproximativ 5 metri adâncime, iar în anul următor, revenit în același loc, a constatat că stătea „nu pe gheață, ci pe rocă”.

Alpii, transformați în deșerturi de piatră

Valurile puternice de căldură, amplificate de poluarea cu carbon, au făcut ravagii în Alpi, transformând ghețarii mari și albi în ceea ce oamenii de știință au descris drept deșerturi de rocă „ca pe Lună”.

În Elveția, cercetătorii au stabilit luna trecută că aproape o cincime din gheața țării s-a pierdut în ultimii cinci ani, iar în 2026 volumul a scăzut cu 5,5.

Vara record din Europa de Vest

Europa de Vest a avut anul acesta cea mai caldă vară de când există măsurători. Estimările indică cel puțin 50.000 de decese provocate de căldură, iar efectele secundare s-au dovedit costisitoare, de la recolte compromise până la centrale electrice obligate să se oprească. Oamenii de știință evaluează încă pagubele suferite de ecosisteme.

Gheață în peșteri și un ultim ghețar pe Skuta

Într-o țară de schiori și alpiniști, Triglav, cel mai înalt vârf al Sloveniei, este un reper cultural, pe care fiecare locuitor ar trebui să-l urce măcar o dată în viață.

Chiar dacă ghețarul nu mai există, retragerea lui a scos la lumină noi puțuri, iar în peșterile de sub vârf cercetătorii au descoperit gheață.

Și ghețarul de pe muntele Skuta s-a redus și s-a subțiat, dar porțiunea rămasă acolo, mai ferită de soare decât cea de pe Triglav, ar urma să mai reziste câțiva ani, potrivit estimărilor.

Avertisment

Natura se transformă vizibil, dar oamenii încă nu tratează cu seriozitate această schimbare.

Pavšek păstrează o fotografie cu părinții săi, făcută acolo în 1957. „Odată cu topirea ghețarului, se duce și o parte din mine. Sunt lucruri pe care oamenii le-au crezut eterne. Ghețarii, evident, nu sunt”, conchide Pavšek.

Citește și: Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul planetei. Noile reguli ale UE pentru gestionarea schimbărilor climatice