Legea dării în plată votată de Parlamentul României poate genera risc sistemic, implementarea acesteia afectând stabilitatea financiară și funcționarea instituțiilor de credit si putind conduce la costuri pentru contribuabil, a declarat într-o conferință de presă Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR. Conform acestuia, darea în plată ar putea fi efectuată și în cazul creditelor acordate unor persoane juridice, dacă există un codebitor persoană fizică, obligat în solidar cu entitatea împrumutată. Cazurile practice sunt numeroase, în special în cazul creditelor acordate companiilor pentru care, pe lângă alte garanții, s-a oferit și o garanție personală a acționarului. Acesta constatare reprezintă un element de analiză nou, rezultat din evaluarea atentă a textului legii, susține Olteanu.
Ieșirea acestuia în fața presei reprezintă o nouă încercare BNR de a explica de ce nu e bun actul normativ cunoscut și sub numele de „dai casa și scapi de datorii”.
Banca Centrală continuă în acest fel demersurile pentru împărțirea poverii între bancă și client în cazul francilor elvețieni, prin „constrângere morală”, şi avertizează băncile că prin rigiditate lasă loc unor iniţiative legislative de genul „dării în plată”. Legea este votată de Parlament dar încă nu a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.
„Banca centrală face mereu ceva, se numeşte constrângere morală (pentru a determina băncile să împartă povara cu clienţii – n.r). (…) Băncile ar fi trebuit sau ar trebui să ia în calcul negocierea şi înţelegerea cu clienţii. (…) Este extrem de important pentru bănci nu doar să discute cu clienţii, ci să ajungă la soluţii. Şi riscul pe care băncile şi-l asumă prin rigiditate este tocmai această intervenţie
legislativă (de exemplu Legea privind darea în plată – n.r.)”, a spus Olteanu.
Oficialul BNR a afirmat că legea dării în plată ar putea fi modificată astfel încât să se aplice voluntar şi doar pentru cei care au cu adevărat nevoie. Chestionat fiind cum ar putea accepta băncile să aplice voluntar darea în plată, având în vedere că multe dintre cele cu credite în franci elveţieni au negociat prea puţin cu clienţii în dificultate, reprezentantul BNR a spus că “dacă există, asemenea
situaţii sunt greşite”. “Aici (în cazul proiectului privind darea în plată – n.r.) nu vorbim de incidenţa unui caz fortuit, de o situaţie externă, imprevizibilă, impredictibilă şi care a schimbat complet raporturile contractuale, cum a fost situaţia creditelor în franci elveţieni. În acea situaţie, este în continuare recomandabilă şi necesară împărţirea poverii între bancă şi client. (…) Însă, în general, nu din motive de legislaţie, nu din motive de principii bancare, ci motive de principii umane, iertarea de datorii trebuie să fie o situaţie excepţională, pentru cei în situaţii excepţionale, altfel nu mai există cuvânt, încredere între oameni. De ce ar trebui să apară această chestiune între bănci şi să n-apară între persoane fizice? De ce la un moment dat să nu apară această soluţie în micile noastre împrumuturi, pe care ni le dăm noi unii altora?”, a mai spus Olteanu.
Potrivit situației la sfârșitul lunii octombrie 2015, se aflau în derulare 491.600 de contracte de credit cu garanții ipotecare/imobiliare acordate unui număr de 459.347 debitori (unii debitori au mai multe credite). Din totalul acestor credite doar aproximativ 37% erau credite ipotecare, pentru achiziție de locuințe. Diferența de circa 63% sunt credite pentru investiții imobiliare sau alte credite cu garanții imobiliare. Din totalul celor care și-au achiziționat o casă, 3.742 de persoane fizice au restanțe de peste 90 de zile, acestea fiind cel mai probabil în reală dificultate financiară. Restul restanțelor – aproximativ 14.500 de restanțieri peste 90 de zile apar la creditele pentru dezvoltări imobiliare sau la creditele de consum garantate cu ipoteci (terenuri, locuințe, depozite colaterale, alte bunuri neimobiliare etc). Sunt însă și alți debitori cu restanțe sub 90 de zile precum și buni platnici care își achită cu greu ratele scadente și care au nevoie de sprijin.
Suma restantă totală la creditele cu garanții ipotecare este de 3,9 miliarde lei, din care numai 702 milioane lei (18%) la creditele ipotecare, deci la creditele pentru achiziția de locuințe.
De asemenea 1.317 de persoane au luat credite cu valori între 150 de mii și 500 de mii de euro, 60 de persoane au luat credite cu valori între 500 de mii de euro și 1 milion de euro, 21 de persoane au luat credite cu valori între 1 și 2 milioane de euro și 4 persoane au luat credite cu valori peste 2 milioane de euro. Suma valorii creditelor luate de aceste 1402 persoane este de 1,7 miliarde lei (cca. 1,2 milioane lei per credit). Aceste date indica faptul ca exista credite pentru care nu se justifică o funcție de protecție socială a legii.
Pe măsură ce crește valoarea creditului, se înrăutățește disciplina de plată – riscul de neplată (raportul dintre suma restantă și suma datorată) crește astfel: de la 1,7% pentru creditele ipotecare sub 150 de mii de euro la 47,6% pentru creditele ipotecare peste 2 milioane de euro, și 100% pentru creditele pentru investiții imobiliare.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.