Campania masivă de arestări coordonată de forțele de securitate din Ankara a adus în spatele gratiilor un grup extrem de divers de cetățeni. Printre cele 178 de persoane încarcerate se numără presupuși membri ai grupării jihadiste Statul Islamic (ISIS), dar și o serie de figuri din societatea civilă fără un istoric violent: voluntari ai unei fundații de mediu (majoritatea cu vârste de peste 60 de ani), o profesoară de economie, un jurnalist, avocați, studenți și sindicaliști. Aceștia din urmă sunt suspectați de autorități de presupuse legături cu diverse grupări de extremă stângă.
Parchetul a solicitat menținerea în stare de detenție pentru majoritatea celor reținuți, invocând un argument juridic controversat: posibilitatea ca aceștia să „comită un act terorist cu scopul de a prezenta Turcia drept o țară asociată terorismului” chiar în pragul summitului nord-atlantic.
Sancțiuni drastice și reacția comunității internaționale
ONG-urile internaționale și locale pentru drepturile omului au reacționat imediat, acuzând regimul de la Ankara că folosește pretextul securității NATO pentru a suprima disidența și a bloca orice formă de protest public. Activiștii susțin că amploarea valului de rețineri are ca unic scop descurajarea criticilor la adresa guvernului în fața liderilor internaționali care vor sosi în capitala Turciei.
În paralel cu arestările, Prefectura Ankarei a instituit măsuri excepționale de control, anunțând interzicerea totală a manifestațiilor, marșurilor și adunărilor publice în întreaga capitală pentru perioada 28 iunie – 10 iulie 2026. Decizia blochează complet dreptul la liberă exprimare în stradă pe durata desfășurării evenimentului diplomatic, sporind tensiunile dintre aparatul de stat și mișcările civice locale.