Orban Viktor, premierul maghiarilor de pretutindeni

Victoria sigură a liderului populist ungar va da apă la moară naţionaliştilor din ţările vecine, marcând o posibilă întoarcere la nivelul relaţiilor din 2002. Pe de altă parte, discursul radical al viitorului premier se datorează încercării de a “fura” din electoratul extremei drepte. În România, UDMR susţine că aşa cum Bucureştiul acordă dublă cetăţenie moldovenilor şi Ungaria condusă de guvernul Orban va putea face acest lucru.Liderul FIDESZ, Viktor Orban, se îndreaptă către o victorie sigură în alegerile din Ungaria, stârnind temeri privind întoarcerea ţării către o politică naţionalistă. Atât timp cât s-a aflat în opoziţie, Orban a criticat ratificarea de către Ungaria a aderării României la UE pe motiv că Bucureştiul nu îndeplineşte criteriile UE privind minorităţile. El a mai insisitat ca pe agenda şedinţelor comune de guvern româno-ungare să figureze acordarea autonomiei pentru maghiarii din Transilvania şi construirea autostrăzii Borş-Braşov.

“Retorica lui Orban din ultimii ani privitoare la Ungaria Mare nu este departe de cea a extremei drepte”, scrie publicaţia franceză “L’Express”, în timp ce analiştii ungari consideră că este vorba doar despre o strategie de seducere a electoratului extremist. În vârstă de 47 de ani, Orban s-a făcut cunoscut prin discursuri anticomuniste ţinute în 1989, an în care a obţinut şi o bursă Soros la Oxford, unde a studiat şase luni. Pasionat de fotbal, Orban este legitimat la echipa din localitatea Felcsut.

Orban a fost premier în perioada 1998-2002. În 2001, Parlamentul de la Budapesta a aprobat legea statutului maghiarilor de dincolo de graniţele Ungariei. Aceasta permitea obţinerea unui document de identitate special de către membrii acestei etnii din Croaţia, România, Slovacia, Slovenia şi Ucraina, în baza căruia aceştia puteau lucra, studia şi beneficia de serviciile sistemul ungar de sănătate. Austria a adoptat o lege similară, la care însă s-a renunţat deoarece contravenea regulilor UE împotriva discriminării. Legea a fost modificată în iunie 2003, în timpul guvernării socialiste. După şase luni, Ungaria adera la UE. Legea a fost supusă unui referendum, în 2004, care nu a fost însă validat din cauza prezenţei reduse la urne.

UDMR va colabora cu Orban

Liderul UDMR, Marko Bela, a declarat că, în ceea ce priveşte politica viitorului guvern în legătură cu maghiarii din ţările învecinate, inclusiv cei din România, va susţine o prezenţă instituţională cât mai accentuată în guvernul Ungariei a acestei problematici, inclusiv ideea reînfiinţării Oficiului Maghiarilor de Pretutindeni. “Suntem membri în UE, dar, indiferent de acest statut, noi, aici, în România, le acordăm facilităţi cetăţenilor moldoveni care solicită cetăţenia română. Şi în relaţiile cu Ungaria, dacă Ungaria va găsi o astfel de soluţie, eu cred că nu va mai stârni nici un fel de împotriviri", a spus Marko, citat de Mediafax.

“Când FIDESZ a fost la guvernare, noi am colaborat foarte bine cu ei, aşa cum am colaborat cu şi cu actualul guvern. Unii ne reproşează acest lucru, dar, repet, interesul maghiarilor este să căutăm o relaţie cât mai strânsă cu toate partidele democratice din Ungaria, în mod special cu guvernul, căci acesta este interesul nostru", a spus Marko Bela, adăugând că UDMR va colabora cu orice partid din Ungaria, mai puţin cu extrema dreaptă din cadrul Jobbik.

Un susţinător al lui Băsescu

Viktor Orban a susţinut realegerea preşedintelui Traian Băsescu, FIDESZ şi PDL fiind membre ale Partidului Popular European. În vara anului trecut, Orban a propus elaborarea unei politici armonizate a minorităţilor în România şi Ungaria şi a subliniat că PDL şi partidul care va guverna pe viitor Ungaria au colaborat bine în Parlamentul European.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Razvan Ciubotaru 1060 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.