Videanu şi Anghel, condamnări diferite pentru fapte asemănătoare

Primarul PNL-ist din Baia Mare, Cristian Anghel, a fost condamnat la doi ani şi jumătate de puşcărie, fiind acuzat de abuz în serviciu deoarece nu a respectat nişte proceduri pentru achiziţionarea unui imobil pentru locuinţe sociale. Fostul primar general al Capitalei Adriean Videanu (PDL) a fost trimis în această calitate în judecată în contencios pentru aceleaşi fapte. Motivul pentru care o stare de fapt a fost interpretată şi încadrată diferit de instituţiile de anchetă, iar pedeapsa este pentru un edil puşcărie, iar pentru altul o amendă, nu poate fi explicat decât prin prisma instituţiilor care au instrumentat cele două cauze. Sau prin „spatele” politic al fiecăruia.

Anghel – doi ani de închisoare pentru 350.000 de euro

Cristian Anghel a fost acuzat de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie de abuz în serviciu pentru că a achiziţionat la un preţ supraevaluat un imobil în care locuiau cetăţeni defavorizaţi. Concret, procurorii au susţinut că primarul, cu bună ştiinţă, a plătit un preţ de trei ori mai mare decât valoarea reală a imobilului, adică de la 150.000 la 450.000 de euro, numai pentru a-l favoriza pe omul de afaceri Liviu Chira. În nici o filă a cauzei anchetatorii nu au explicat de ce Anghel ar fi avut vreun interes să-l favorizeze pe Chira sau dacă banii „în plus” plătiţi de primărie au ajuns cumva şi la edil.

Dosarul primarului a pornit, în 13 septembrie 2006, de la un denunţ al unui consilier local al oraşului, Vasile Vlasin, care a susţinut că primăria, prin primar şi viceprimar, a refuzat în repetate rânduri să achiziţioneze imobilul de la Cuprom Baia Mare, companie care îl deţinea, permiţându-i astfel omului de afaceri local să-l cumpere la preţul de 150.000 de euro şi să-l ofere apoi spre vânzare primăriei la un preţ triplu. Preţul triplu, de 544.000 de euro plus TVA, a fost însă stabilit de o comisie numită de Consiliul Local, iar, potrivit legii, primarul nu are voie să refuze punerea în aplicare a unei decizii a consiliului.

Cu toate acestea, procurorul Doru Ţuluş de la DNA a ţinut să demonstreze intenţia infracţională a primarului din Baia Mare printr-o declaraţie politică făcută de Anghel în campania electorală. Acesta le-a promis cetăţenilor defavorizaţi din Baia Mare că le va achiziţiona imobilul în care locuiau cu chirie şi că îl va renova pentru a le permite să ducă o viaţă decentă. Conform rechizitoriului, „s-a avut în vedere intenţia manifestă a primarului de a rezolva problema locuinţelor sociale în modalitatea achiziţionării şi reabilitării acestui imobil”.

După această promisiune, viceprimarul Ştefan Ovidiu şi primarul Anghel au fost contactaţi prieteneşte de un anume Ilie Rusu, prieten cu directorul Cuprom Baia Mare, Ioan Mureşan, şi anunţaţi că societatea doreşte vânzarea imobilului. Edilii au refuzat să meargă la negocieri pentru achiziţionarea blocului, susţinând că primăria nu este interesată. Procurorii susţin că administraţia de la Cuprom SA ar fi trimis şi o adresă oficială către Primăria Baia Mare prin care îşi anunţa intenţia de a vinde imobilul, dar nu precizează dacă instituţia menţionată a primit adresa.

În final, timp de aproape un an, Cuprom SA a înstrăinat blocul către Liviu Chira, care a început imediat lucrările de consolidare. Chira a încercat să-i evacueze pe locatari, iar aceştia au dat iama la primărie pentru a cere ajutorul lui Anghel. Edilul a constituit o comisie care a început negocierile cu afaceristul. De la suma de un milion de euro cerută de acesta pentru vânzarea blocului, comisia a reuşit să ajungă la 544.000 de euro, plus TVA, decizia fiind statuată prin Hotărârea de Consiliu numărul 293 din 27.06.2006.

Camera de Conturi Maramureş a investigat această achiziţie, dar, conform procurorilor, „a avut un punct de vedere ambiguu”. Însă, potrivit legii, activitatea Curţii de Conturi poate fi analizată numai de Parlamentul României, nu de procurori. Pentru a demonstra că primarul a comis o infracţiune, procurorul i-a chemat ca martori pe inspectorii Curţii de Conturi Viorica Pop şi Radu Vătăşelu, care, „în urma întrebărilor adresate, au recunoscut ilegalitatea modului în care a procedat învinuitul Anghel Lucian”.

Videanu – judecată în contencios pentru un milion de euro

La rândul său, fostul primar al Capitalei Adriean Videanu s-a confruntat cu aceeaşi problemă juridică. Numai că, în cazul său, situaţia se află spre reglementare în instanţa de contencios, iar fostul edil neagă orice neregulă ce i-ar putea fi imputată.

Curtea de Conturi a făcut public, în 2008, un raport de control la Primăria Generală, care dezvăluia nu numai un management defectuos pe alocuri, dar şi cheltuieli nejustificate şi nejustificabile. Concret, Videanu, ca urmare a unei hotărâri de consiliu, a dispus achiziţionarea unui teren de 10.001 metri pătraţi în localitatea Mihăileşti din judeţul Giurgiu. Intenţia era de a construi un adăpost pentru câinii maidanezi din Capitală. Numai că pentru achiziţionarea terenului nu s-a făcut nici o licitaţie, aşa cum cerea legea. De altfel, acesta a fost şi reproşul adus de inspectorii de la Curtea de Conturi: dacă s-ar fi făcut licitaţie, s-ar fi putut ajunge la plătirea, de către Consiliul General, a unui preţ mult mai mic.

De fapt, tot Curtea de Conturi a sesizat că preţul plătit de municipalitate a fost de 4,7 ori mai mare decât preţul de piaţă, adică cel pe care ar fi trebuit în mod firesc să-l plătească primăria dacă ar fi făcut o licitaţie. Municipalitatea a plătit către Chabrouni Nidal, proprietarul terenului, preţul de 5.468.636,81 lei, echivalentul a 1.550.155 euro, adică în jur de 155 de euro/mp.

Mai mult, inspectorii Curţii de Conturi i-au reproşat fostului primar că, pe lângă preţul mult supraevaluat plătit pentru teren, primăria a decis, în mod nejustificat, cumpărarea de hale şi de alte materiale de construcţii pentru a realiza efectiv adăpostul. Concret, inspectorii au susţinut că ar fi fost suficientă numai achiziţionarea terenului. Explicaţia lui Videanu, dată imediat după publicarea raportului Curţii de Conturi: “N-ar fi fost suficient”.

Curtea de Conturi a pus sub semnul întrebării atât legalitatea cheltuirii acestor sume, cât şi oportunitatea cheltuirii lor din bugetul primăriei. Ca atare, Curtea a constatat un prejudiciu şi a decis să trimită raportul la Tribunalul Bucureşti, unde magistraţii i-au condamnat pe fostul primar general Adriean Videanu şi pe alţi 12 funcţionari la plata unui milion de euro despăgubiri. Sentinţa Tribunalului Bucureşti a fost dată împotriva Primăriei Bucureşti, pe care instanţa a obligat-o “să vireze sumele recuperate în contul bugetului local ca restituiri din finanţarea anilor precedenţi”, şi s-a răsfrânt împotriva lui Videanu în mod indirect.

Celorlalţi funcţionari, Mihuţu Luminiţa, Sommer Vladimir, Şoşoacă Bogdan, Constantinescu Florentina, Iordache Adrian, Halipa Veronica, Ion Florea, Panaitescu Simona, Văduva Dan, Drăgoi Alexandru Bogdan, Busuioc Camelia, Mitu Monica, Udrişte Gheorghe, Ilie Valeriu, Falan Viviana, Titu Valentin, Bădoiu Elena, Herea Daniela şi Boagiu Iuliana, li s-au mai reproşat decontări ilegale, nereguli în procedurile de achiziţie, plăţi nejustificate şi întocmirea necorespunzătoare şi incompletă a documentaţiei de achiziţie.

Cu toate acuzaţiile aduse de inspectorii Curţii, nici un procuror nu s-a autosesizat pentru a verifica posibilitatea existenţei unor infracţiuni. Decizia tribunalului a fost atacată de către Videanu, iar Curtea de Apel Bucureşti a decis casarea deciziei TMB şi trimiterea cauzei spre rejudecare. Instanţa nu a motivat însă hotărârea, deşi aceasta a fost dată la sfârşitul lunii februarie, iar, potrivit legii, termenul pentru motivare este de 30 de zile.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.