PACE acuză AUR că nu susține verificarea întâlnirii dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu

Grupul parlamentar PACE a depus în Senat o solicitare de înființare a unei comisii parlamentare de anchetă a Senatului prin care să fie verificată întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, care a avut loc pe 14 august 2026 în biroul președintelui Senatului. Într-un comunicat de presă lansat de Ninel Peia, acesta acuză că AUR refuză să semneze demersul din „dragoste” pentru premierul demis Ilie Bolojan.

UPDATE: Senatorul PNL Daniel Fenechiu a declarat pentru Agerpres că Biroul Permanent al Senatului a respins propunerea lui Ninel Peia de înființare a unei comisii de anchetă pentru întrevederea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu.

Totuși, Fenechiu a explicat faptul că BP a decis transmiterea pentru informare către comisia de constituționalitate a unei solicitări făcute de Ninel Peia. Prin această solicitare, senatorul PACE cerea sesizarea comisiei pentru verificarea mai multor aspecte referitoare la întâlnire.

UPDATE: Inițiativa PACE ar fi fost respinsă drept inadmisibilă pentru că avea semnăturile a doar 9 senatori, conform surselor Cotidianul. Regulamentul cere ca inițiativa să fie făcută de cel puțin o treime dintre senatori.

Știrea inițială: „Există momente în politică în care discursurile nu mai valorează nimic. Nu mai contează cine strigă mai tare, cine își pune drapelul mai mare în spate sau cine rostește mai apăsat cuvântul „suveranitate”. Există momente în care rămâne un singur lucru. Semnătura.

Azi, senatorilor AUR li s-a cerut un lucru simplu, să semneze alături de PACE – Întâi România pentru ca Senatul României să poată clarifica, printr-o comisie parlamentară de anchetă, împrejurările întâlnirii dintre premierul Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu.

Nu le-am cerut să-l declare vinovat pe Bolojan. Nu le-am cerut să o condamne pe președinta CCR. Nu le-am cerut să semneze vreo sentință. Le-am cerut să semneze pentru aflarea adevărului. Și au refuzat”, acuză senatorul PACE, Ninel Peia.

„Nu poți fi suveranist cu program”

Senatorul susține că ancheta vizează doar răspunderea la incertitudinile din jurul întâlnirii dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu. Ninel Peia lasă de înțeles că motivul pentru care AUR nu a semnat inițiativa ar fi că aceasta nu este inițiată de partidul condus de George Simion.

„Senatorii AUR nu au vrut să semneze. Și atunci am o întrebare pentru ei. De ce? Ce anume din această anchetă vă deranjează? Faptul că îl privește pe Ilie Bolojan? Faptul că Parlamentul ar putea cere documente și explicații? Faptul că ar trebui stabilit oficial cine a organizat întâlnirea? Sau, pur și simplu, faptul că inițiativa nu aparține AUR? Pentru că dacă acesta este motivul, avem o problemă politică mult mai mare decât orgoliul unui partid.

Nu poți pretinde că reprezinți opoziția suveranistă față de actuala putere și, când apare posibilitatea unei anchete parlamentare care îl privește direct pe șeful Guvernului, să-ți bagi pixul în buzunar, nu poți cere transparență numai când transparența îl lovește pe adversarul pe care ți l-ai ales tu, nu poți fi suveranist cu program.”

Ninel Peia: Explicația le aparține

Ninel Peia le cere celor din AUR să explice de ce nu au susținut demersul lansat de PACE.

„Senatorii AUR sunt luni, miercuri și vineri împotriva sistemului, iar marți și joi, când apare numele lui Bolojan, închis pentru inventar. Asta nu mai este opoziție. Este opoziție cu excepții. Și românii au dreptul să știe care sunt aceste excepții. Nu voi spune că între AUR și Ilie Bolojan există o înțelegere. Nu am probe pentru o asemenea afirmație și nu fac politică prin acuzații inventate. Dar am în față un fapt politic pe care AUR trebuie să-l explice. Când a avut posibilitatea să susțină o anchetă parlamentară privind împrejurările unei întâlniri care îl implică pe Ilie Bolojan, AUR a refuzat să semneze.

De aici înainte, explicația le aparține. Domnilor senatori de la AUR, dacă Bolojan nu are nimic de ascuns, de ce vă deranjează ancheta? Dacă întâlnirea a fost perfect normală, comisia poate constata acest lucru. Dacă informațiile apărute public sunt greșite, cu atât mai bine, ancheta le poate demonta. Atunci ce risc există? De ce vă temeți de niște întrebări? Mai ales că nu cerem Parlamentului să intre peste Curtea Constituțională.

Nu vrem să anchetăm voturile judecătorilor constituționali. Nu vrem să aflăm ce au discutat în deliberări. Nu vrem să contestăm printr-o comisie parlamentară hotărârile CCR. Vrem să aflăm ce s-a întâmplat într-un spațiu al Senatului României. Atât.”

„Vreau semnăturile senatorilor AUR”

Senatorul PACE lasă de înțeles că AUR își dorește să confiște termenul suveranist. Ninel Peia susține însă că AUR nu-și demonstrează suveranismul prin fapte.

„Dacă un partid care se declară suveranist refuză chiar instrumentul constituțional prin care Parlamentul poate afla adevărul, atunci cuvântul „suveranist” începe să devină decor electoral. Iar eu refuz să transform suveranismul într-o marcă înregistrată la OSIM de AUR. Nu este proprietatea AUR. Nu este proprietatea PACE – Întâi România. Nu este proprietatea niciunui partid. Patriotismul și apărarea instituțiilor statului se demonstrează prin fapte. De aceea noi am semnat.”

În finalul comunicatului de presă, Ninel Peia lasă însă ușa deschisă către AUR. Cei din PACE așteaptă în continuare semnăturile AUR pentru inițierea proiectului.

„Nu vreau un live. Nu vreau o postare. Nu vreau o lozincă. Vreau semnăturile senatorilor AUR. Documentul există. Pixuri se găsesc. Dacă vreți adevărul, semnați. Dacă nu vreți să semnați, măcar aveți curajul să le spuneți românilor de ce. Pentru că de data aceasta nu mai este suficient să strigați că vă luptați cu sistemul. Când sistemul ajunge în fața dumneavoastră sub forma unei coli de hârtie care cere o anchetă parlamentară, există doar două posibilități, semnezi sau nu semnezi.”

Ce prevede proiectul lui Ninel Peia

„În temeiul prevederilor art. 81 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm solicitarea de înființare a unei Comisii parlamentare de anchetă a Senatului pentru verificarea împrejurărilor organizării și desfășurării întâlnirii dintre prim-ministrul României, domnul Ilie Bolojan, și președintele Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, desfășurată la data de 14 august 2026, în incinta Parlamentului României, precum și pentru evaluarea eventualelor consecințe instituționale ale acesteia, inițiată de mai mult de o treime din numărul total al senatorilor, conform listelor cu semnături anexate.

În considerarea caracterului de interes public major al împrejurărilor ce urmează a fi clarificate, vă solicităm să dispuneți îndeplinirea procedurilor regulamentare necesare pentru înscrierea pe ordinea de zi a ședinței Senatului a proiectului de hotărâre anexat”, este textul solicitării făcută de grupul PACE.

Conform proiectului de hotărâre înaintat de grupul parlamentar, „activitatea Comisiei are ca obiect exclusiv stabilirea faptelor și împrejurărilor exterioare activității jurisdicționale a Curții Constituționale și evaluarea eventualelor consecințe instituționale asupra principiilor separației și echilibrului puterilor în stat, independenței jurisdicției constituționale, transparenței instituționale și colaborării loiale dintre autoritățile publice”.

„Tocmai necunoașterea împrejurărilor justifică ancheta parlamentară”

În expunerea de motive, inițiatorii susțin că o astfel de comisie este necesară având în vedere faptul că întâlnirea a avut loc în interiorul Senatului.

„Necesitatea intervenției Senatului este cu atât mai evidentă cu cât întâlnirea nu s-a desfășurat la sediul Guvernului și nici într-un spațiu destinat activității Curții Constituționale, ci, potrivit informațiilor care au determinat prezenta inițiativă, chiar în biroul oficial al președintelui Senatului României.

Senatul are, în aceste condiții, obligația instituțională de a clarifica în ce împrejurări un spațiu aflat în propria sa administrare a fost utilizat pentru o întrevedere neanunțată între conducătorul puterii executive și președintele jurisdicției constituționale, cine a solicitat și cine a autorizat utilizarea acestuia și dacă au fost respectate procedurile administrative și instituționale aplicabile.”

Totodată, grupul PACE invocă și faptul că pe rolul CCR urmează mai multe cauze importante. „O importanță aparte prezintă momentul ales pentru desfășurarea întâlnirii, în condițiile în care Curtea Constituțională urma să examineze cauze de interes public major, cu importante consecințe juridice, instituționale, politice și financiare.”

Expunerea de motive include și prezumția de nevinovăție. Totuși, tocmai incertitudinea referitoare la subiectele discutate în această întâlnire este invocată drept argument pentru deschiderea unei anchete parlamentare.

„Senatul nu poate porni de la prezumția că în cadrul întâlnirii a fost exercitată o influență asupra președintelui Curții Constituționale și nici nu poate afirma, în lipsa unei investigații, că întrevederea a avut ca obiect cauze concrete aflate pe rolul Curții.

Dar Senatul nu poate accepta nici teza opusă, potrivit căreia o asemenea întâlnire trebuie considerată lipsită de relevanță și exceptată de la orice formă de transparență, fără ca împrejurările sale să fie cunoscute.

Tocmai necunoașterea acestor împrejurări justifică ancheta parlamentară.”

AUR nu susține inițiativa

AUR nu va susține inițiativă lansată de grupul parlamentar PACE, conform comunicării celor din urmă, în ciuda cooperării frecvente dintre cele două grupări politice din Parlamentul României.

Decizia vine în contextul în care mai multe surse din interiorul PACE au vorbit pentru Cotidianul despre răcirea relațiilor dintre cele două formațiuni.

„S-a rupt lanțul de iubire”, spun surse politice din PACE într-un articol recent Cotidianul. Punctul culminant al ruperii legăturilor dintre PACE și AUR a fost, conform surselor, cel în care partidul lui George Simion l-a luat în grupul de la Senat pe Romeo Paul Gheorghe, plecat din grupul PACE.

„Vor să fie singuri pe zona suveranistă. Suntem la un pas distanță de desființare. AUR încearcă să mai ia un om că să ne desființeze grupul”, au mai precizat sursele politice, pentru Cotidianul.

Mai multe voci din AUR au negat însă pentru Cotidianul răcirea relațiilor dintre cele două formațiuni.

„Nu este adevărat, împărțim cu drag cu dânșii paternitatea acestei idei (n.r. de suspendare a lui Nicușor Dan). Trebuie să ne uităm la momentele de timp.

(…) Acum este un moment mai prielnic, în sensul că sunt foarte mulți parlamentari din vechea coaliție care sunt nemulțumiți de ce face Nicușor Dan și am considerat necesar să lansăm această inițiativă, care este o inițiativă deschisă, la care dânșii se pot alătura în calitate de coinițiatori fără nicio problemă, și la care pe măsură ce se vor acumula nemulțumiri față de prestația lui Nicușor Dan în celelalte partide, această inițiativă ar putea avea șansa să strângă numărul de semnături necesar pentru succes”, a explicat Petrișor Peiu pentru Cotidianul.

Petrișor Peiu a criticat întâlnirea Bolojan-Tănăsescu

Într-o postare făcută azi pe Facebook, Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a criticat lipsa de transparență din jurul întâlnirii dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu.

„Modul ambiguu în care Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan se referă la discuția lor nu face decât să justifice neîncrederea în principalele instituții ale statului.

Curtea Constituțională se dovedește a fi doar un biet instrument politic, la dispoziția partidului care a numit judecătorii.

Un stat în care se întâmplă asemenea monstruozități antidemocratice este un stat eșuat”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook.