Palatul Mogoşoaia, revendicat de moştenitorii Marthei Bibescu

Urmaşii Marthei Bibescu au depus în instanţă o acţiune de revendicare a domeniului şi a Palatului Mogoşoaia. În cazul în care restituirea nu este posibilă, moştenitorii cer statului român să le plătescă valoarea de piaţă a palatului, evaluat provizoriu la 10 milioane de euro.Christopher John Ghika, cetăţean britanic, şi sora lui, Jean Valentine Louise Ghika-Comăneşti, au depus acţiunea de revendicare la Tribunalul Bucureşti pe 12 martie, susţinând că, în calitate de moştenitori ai Marthei Bibescu, născută Lahovari, au drept de proprietate asupra complexului "Palatul Mogoşoaia". Cei doi sunt reprezentaţi în instanţă de casa de avocatură "Stoica şi Asociaţii", a fostului ministru al Justiţiei, Valeriu Stoica.

Cererea de chemare în judecată este însoţită de o serie de documente, printre care traduceri ale certificatelor de moştenitor, din care reiese că fraţii Ghika sunt moştenitorii domeniului de la Mogoşoaia, precum şi o serie de procese-verbale care detaliază ce suprafeţe, imobile şi obiecte erau pe domeniu la preluarea de către stat. Instanţa de judecată a stabilit primul termen în acest proces pentru 26 aprilie.

Acţiunea depusă la Tribunalul Bucureşti este îndreptată împotriva statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice, a Ministerului Culturii, a Municipiului Bucureşti şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), precum şi împotriva Comunei Mogoşoaia şi a Centrului de Cultură Palatele Brâncoveneşti.

În acţiunea depusă în instanţă, cei doi moştenitori arată că Palatul de la Mogoşoaia, împreună cu mai multe dependinţe, parcul şi câteva zeci de hectare de teren arabil şi de livadă, a fost dobândit de Martha Bibescu de la soţul acesteia, Prinţul George Valentin Bibescu, printr-un "Act de donaţiune", datat 24 martie 1925, care a fost ataşat, în copie, la dosarul cauzei, contractul fiind înregistrat la Secţia de notariat a Tribunalului Ilfov.

Potrivit acţiunii depuse la Tribunalul Bucureşti, pe 2 martie 1949 , "în lipsa oricărui temei legal, Direcţia Gospodăriile Agricole de Stat a procedat la preluarea bunurilor Marthei Bibescu situate în comuna Mogoşoaia, judeţul Ilfov, bunuri constând în: 33 de hectare de teren arabil, 30 de hectare parc, 8 hectare teren cultivate cu pomi, 3 hectare teren cultivate cu plante de protecţie, 8.700 mp teren cu destinaţia de loc de casă, 28 de construcţii (dintre care două castele, 9 corpuri de clădiri având destinaţia de locuinţe pentru personal, o biserică şi alte corpuri denumite Casa mică şi Casa mare), produse şi producte agricole, inventar viu, precum şi întregul inventar mort".

Cei doi moştenitori ai Marthei Bibescu susţin că revendică doar parcul, terenul cultivat cu pomi, cele 3 hectare cultivate cu plante de protecţie, precum şi construcţiile şi terenul aferent acestora, specificând că nu fac obiectul acestui dosar terenul arabil sau inventarul complexului.

Moştenitorii Marthei Bibescu cer retrocedarea Palatului Mogoşoaia sau obligarea statului la plata valorii de piaţă. Martha Bibescu a fost expropriată fără temei legal de stat, în 1949, se arată în acţiunea depusă la Tribunalul Bucureşti de moştenitorii săi. Astfel, aceştia susţin că Palatul şi parcul de la Mogoşoaia sunt în posesia statului român fără ca instituţiile acestuia să deţină un titlu valabil de proprietate. De aceea, iniţiatorii acţiunii de revendicare vor ca instanţa să constate că fraţii Ghika sunt titularii drepturilor de proprietate asupra complexului şi să oblige instituţiile chemate în judecată să le returneze imobilul. 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.