Parcul Custozza devine piaţetă publică

În Parcul Custozza, din Alba Iulia, s-au zărit întâi buldozere, apoi s-au văzut smulse pavelele de pe Mihai Viteazul. Au împrejmuit zona, o panglică marca locul unde a început masacrul, denumit execuţie proiect. Proiectul cui? Al comunităţii? Nu. Al unei administraţii vremelnice care aminteşte de practici păstrate bine în memoria colectivă, practici abuzive ale regimului comunist care au distrus biserici, mănăstiri, hectare întregi de spaţii verzi, frumoase clădiri de patrimoniu, pentru asfalt, la schimb, mult asfalt, în numele civilizării noastre şi al progresului.

Un excavator a muşcat cu putere, apoi a dat să înghită bucata mare de pămând. A agăţat însă rădăcina unui înţelept copac şi a tot tras până l-a înghenunchiat, apoi s-a prăbuşit. O bufnitură s-a auzit, apoi linişte. Tineri din Alba Iulia s-au aşezat instinctiv lângă un alt copac, să-l apere cu trupurile lor. Şi au făcut de strajă, au protestat paşnic şi cu durere.

Oamenii spun că lucruri necurate sunt la mijloc. Primăria se apără şi afirmă că lucrările se desfăşoară în legalitate. „Există toate autorizaţiile necesare pentru efectuarea lucrărilor. Sunt anumite specii de arbori, spre exemplu cum este nucul, pentru care este nevoie de autorizaţie specială de tăiere, dar în zona Parcului Custozza nu există aceste specii de copaci, în consecinţă nu este nevoie de autorizaţie de mediu”, spune Mihai Coşer, purtătorul de cuvânt al instituţiei. Majoritatea arborilor din parcul Custozza sunt tei şi castani.

Primăria va organiza o conferinţă de presă, în care vor fi prezentate detalii ale proiectului ce vizează Parcul Custozza şi o simulare 3D a zonei, aşa cum va arăta după finalizarea lucrărilor.

După ce, timp de trei ani, cetăţenii au fost minţiţi că vor fi tăiaţi numai acei copaci uscaţi, care pun în pericol viaţa oamenilor, acum au confirmarea. Adevărul este altul.

Toţi cei 158 de copaci, unii având 130 de ani, vor fi raşi de pe faţa pământului, pentru a face loc unei piaţete publice, cu fântână arteziană şi dale din beton. La mijloc, se pare, sunt interesele unor firme PDL – Grup Corint, Dafora Medias şi Florea Grup -, care finanţează partidul şi care au câştigat lucrări în Alba Iulia.

Alături de tineri şi studenţi, la protestul spontan au participat membri ai societăţii civile, dar şi ecologişti. Toţi cer dreptul la o dezbatere publică, iar cererile lor au fost citite în faţa unei audienţe tot mai numeroase, trecători, ziarişti şi angajaţi ai Muzeului Naţional al Unirii îngroşând rândurile. Există chiar şi o petiţie împotriva acestui proiect şi este susţinută de un număr însemnat de oameni.

„Suprafaţa verde din Cetate se va reduce de şase ori. În mijlocul Cetăţii va exista o zonă pavată, fără spaţii verzi şi arbori, doar locuri de parcare şi bănci. Nu spunem Nu unui proiect de refacere a parcului, este mare nevoie de aşa ceva, însă nu sacrificaţi spaţiul verde. Acest proiect trebuie supus opiniei publice şi aprobat într-o formă mult mai «verde» decât cea actuală”, spune Simona Branişte Zărnescu în petiţia iniţiată pe site-ul www.petitieonline.ro.

Opozanţii proiectului au programat pentru vineri, 11 martie 2011, între 12.00 şi 14.00, organizarea unui „lanţ viu” în jurul Parcului Custozza.

Citiţi petiţia iniţiată de Simona Zărnescu pe www.petitieonline.ro

Sociolog Simona Branişte

„Proiectul Amenajarea zonei interioare Cetăţii Alba Carolina depus spre finanţare prin fonduri europene aduce câteva propuneri urbanistice/peisagistice îngrijorătoare pentru viaţa socială a oraşului. În timp ce programe guvernamentale finanţează administraţiile publice pentru amenajarea de spaţii verzi, Alba Iulia acceptă reducerea suprafeţei spaţiilor verzi. Şi nu este vorba de orice zonă verde, ci de un parc secular. (…) viaţa în oraşe devine tot mai stresantă, numărul de maşini şi gradul de poluare vor continua să crească… Toate acestea determină o nevoie acută de spaţii verzi, de locuri naturalizate, de un mediu natural agreabil. Aşa cum s-a întâmplat deja în Occident, şi la noi, locuitorii din mediul urban vor resimţi tot mai pregnant nevoia de întoarcere la natură. Ce soluţii ne sunt oferite de cei care ne gândesc modul în care să trăim în oraş? (…) Cum se vede în acest context pavarea completă a unui parc secular, în fapt, deşertizarea singurei oaze din Cetate?”

Arhitect peisagist Nicolas Triboi

„Cetatea Alba Iulia are o ambianţă unicat (…) cu zone verzi întinse şi materiale locale care creează o ambianţă unică (chiar la nivel european). Arborii sunt bătrâni, uriaşi, zonele verzi cochete. Această ambianţă este ca o adevărată oază de linişte în comparaţie cu centrul de jos sau alte centre urbane, cu pavele, betoane şi spaţii verzi „aseptizate”. Cetatea are această ambianţă intimă, care trebuie prezervată, în care vegetaţia are un rol predominant. Clădirile somptuoase sunt legate de această ambianţă „naturală”, „bătrână”, chiar un pic prăfuită, dar autentică. (…) Dorim o piaţă de pavele goală?

O amenajare „mineralizantă” a devenit deja o acţiune clasică care nu mai are „farmec”, este chiar împotriva legii (Legea 24 din 15 ianuarie 2007, referitoare la spaţiile verzi / obiectivele administrării spaţiilor verzi sunt: protecţia şi conservarea spaţiilor verzi pentru menţinerea biodiversităţii lor; identificarea zonelor deficitare şi realizarea de lucrări pentru extinderea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie; extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi, prin includerea în categoria spaţiilor verzi publice a terenurilor cu potenţial ecologic sau sociocultural etc.)”