Poftiţi la cultură, în lume!

SONY DSC

Trăim un paradox. În timp ce în ţară manifestările culturale sunt din ce în ce mai firave, ca nişte ilustrate fără timbru, lumea culturală românească de la Paris la Berlin, de la Budapesta la Lodz, de la Stockholm la Istanbul, de la Roma la New York se află într-o continuă expansiune şi redefinire a spaţiilor găzduite în Institutele Culturale. Vă invităm să răsfoiţi bogatul album de toamnă, cu file dedicate tuturor artelor. România intră cu artă într-un dialog internaţional.

Dulce septembrie la Berlin

Este incredibil cum, într-o perioadă de criză, Institutul Cultural Român “Titu Maiorescu” din Berlin îşi deschide porţile încă o dată, îmbrăţişând cultura română. 

“Poezia credinţei – icoane pe sticlă din România secolului al XIX-lea” este titlul expoziţiei ce se află deschisă, până 19 decembrie, la sediul Kunstforum Berliner Volksbank. Peste 200 de exponate, multe prezentate pentru prima dată, provenind de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, cât şi din colecţiile private Irina Muntean (Berlin) şi Hartmut van Riesen (München), trezesc admiraţia publicului. Icoanele dau o imagine cuprinzătoare asupra acestui stil de pictură, fiind completate şi de opere rare din secolul al XVIII-lea. Expoziţia pune în lumină cele mai importante aspecte ale acestui meşteşug popular, prin care sunt făcute mărturii de credinţă, dar care, dincolo de contextul religios, pot fi percepute şi din prisma realizării lor, pline de culoare şi fantezie.

Pictura pe dosul sticlei din Transilvania surprinde prin imagini luminoase şi expresive, deşi compoziţiile erau supuse unor reguli bisericeşti foarte stricte. Pe lângă numeroase icoane făcute de zugravi ţărani anonimi din Transilvania, sunt arătate şi opere ale unor zugravi pe sticlă cunoscuţi, precum: Savu Moga, Ilie Poienaru, Pavel Zamfir.

În completarea expoziţiei, la sediul ICR Berlin va avea loc în 22 septembrie conferinţa “Icoane pe sticlă din Transilvania”, susţinută de jurnalistul italian Giovanni Ruggeri, un pasionat cunoscător al României. Vor fi expuse, de asemenea, şi icoane pe sticlă realizate de Adriana şi Nicoleta Oltean, provenind din Sibiel – localitatea unde se află cea mai mare colecţie de icoane pe sticlă din lume (circa 600 de exponate).

Grădinile lui Brukenthal

Cine caută astăzi în Avrig, la vest de Sibiu, „reşedinţa de vară” a lui Samuel von Brukenthal (1721-1803) îşi poate imagina cât de măreţ şi somptuos era parcul acum mai mult de 200 de ani. Faptul că grădinile şi aleile au fost treptat restaurate, că tufele şi micile izvoare sunt refăcute se datorează Fundaţiei Brukenthal şi în special arhitectei peisagiste Cornelia Feyer, care prezintă o expoziţie de fotografii la sediul “Titu Maiorescu” din Berlin. De câţiva ani, aceasta şi-a întins corturile în Avrig, unde conduce lucrările de restaurare şi se ocupă de proiectele fundaţiei. În prezentarea sa, Cornelia Feyer s-a referit atât la începuturile dificile ale restaurării unei clădiri în ruine şi a unui parc năpădit de buruieni, cât şi la micile şi numeroasele succese de pe parcursul lucrărilor de restaurare.

Parcul lui Samuel von Brukenthal este singura grădină în stil baroc din România. Brukenthal a construit întregul complex începând cu mijlocul secolului al XVIII-lea şi a pus accentul în mod deosebit pe plantarea speciilor rare de copaci, fructe şi flori. Reşedinţa sa de vară şi clădirile administrative au fost până la începutul anilor ‘90 un sanatoriu de stat. În anul 1999, minoritatea germană a recuperat clădirile intrate în proprietatea statului. Fundaţia Brukenthal se străduieşte de atunci să păstreze şi să dezvolte moştenirea Brukenthal conform prevederilor testamentare.

Proiectele lui Rudolf Bone

La Galeria Plan B, aflată în Complexul de galerii de pe Heidestraße, în apropierea muzeului de artă Hamburger Bahnhof, a fost vernisată recent expoziţia “Rudolf Bone”, prezentată de Mircea Cantor, ce poate fi vizitată până în 23 octombrie. Sculptorul Rudolf Bone este considerat unul dintre liderii grupării “Atelier 35”, arta lui având în centru căutarea adevărului (chiar cu implicaţii mistice), a unui nou limbaj vizual şi a condiţiei artei în societate.

Născut în 1951 în Oradea, Rudolf Bone aparţine contextului experimental dezvoltat în anii ‘80 în acest oraş, creator al unui stil dezvoltat parţial în underground, departe de ideologie şi chiar subversiv la adresa regimului comunist, dar sincron cu scena artistică internaţională,  rămânând un simbol pentru arta experimentală din România anilor ‘80.

Această expoziţie este dedicată proiectelor lui Rudolf Bone din anii ‘80 şi ‘90, văzute din perspectiva celor 15 ani de tăcere (între 1993 şi 2008 Rudolf Bone refuză orice implicare în scena de artă şi îşi distruge majoritatea lucrărilor). Aceste opere sunt prezentate acum publicului berlinez, ca expresie a artei subversive într-un regim totalitar.

Îngeri, mizerie, dragoste

Festivalul Internaţional de Literatură “Focus Europa de Est”, ajuns la a 10-a ediţie, se desfăşoară în diferite spaţii, precum Café Hilde, Haus der Kulturen der Welt, Schaubühne, Stiftung Brandenburger Tor, între 15-25 septembrie. Prezenţă românească la acest festival există din 2001şi are ca principal scop deschiderea spaţiului est-european pentru publicul interesat de cultură, literatură şi politică.

În afara scriitorilor invitaţi oficial din partea festivalului – Filip Florian şi Ştefania Mihalache -, Institutul Cultural Român “Titu Maiorescu” mai organizează şi alte seri de lectură, pentru a completa imaginea literaturii române actuale. Sub motoul  “Îngeri, mizerie, dragoste – Literatura română actuală”, cinci dintre cele mai interesante şi mai puternice voci ale scenei literare româneşti de astăzi sunt invitate să citească din operele lor într-o cafenea literară din Prenzlauer Berg.

De la realismul plin de forţă al unui scriitor considerat deja clasic – Radu Aldulescu, de la născocirile jucăuşe ale fraţilor Filip şi Matei Florian la poveştile de dragoste lirice şi de un comic amar ale Svetlanei Cârstean şi ale lui T.O. Bobe, publicul berlinez are în faţă un spectru variat al literaturii române actuale.

În încheierea festivalului va cânta Ada Milea.

Institutul Cultural din New York deschide sezonul de toamnă  

Festivalul româno-american de povestiri de la New Orleans, turneul nord-american al formaţiei Mahala Rai Banda, prezentarea în SUA a şapte artişti vizuali români, Bienala Bucureşti sintetizată pentru newyorkezi, „Ofensiva Generozităţii”, proiect românesc de artă activă, sunt câteva dintre evenimentele cu care Institutul Cultural Român din New York deschide sezonul de toamnă, adresându-se unui public american tot mai larg.

Ofensiva Generozităţii

Conferinţa „Acting Together on the World Stage”, iniţiată de “Theatre Without Borders” în colaborare cu o serie de alte organizaţii din New York, este dedicată schimburilor teatrale internaţionale şi rolului acestora în zonele de conflict şi în dezvoltarea comunitară. Conferinţa, găzduită între 23-26 septembrie de Teatrul “La MaMa ETC” din New York, va cuprinde o serie de mese rotunde, ateliere, spectacole de teatru şi o expoziţie de arte vizuale, cu participarea unor artişti profesionişti din peste 25 de ţări, precum Argentina, Belarus, Burma, Peru, Serbia, Sri Lanka, Sudan, Uganda, SUA, Israel, Irak sau Zimbabwe.

Cu sprijinul ICR New York, artiştii Maria Drăghici şi Bogdan Georgescu vor prezenta în 25 septembrie iniţiativa „Ofensiva Generozităţii” şi Centrul Comunitar pentru Educaţie şi Artă Activă Rahova-Uranus „laBOMBA”, în cadrul unei mese rotunde. „Ofensiva Generozităţii” a experimentat practici de democraţie participativă, iar artiştii implicaţi în proiect şi-au asumat rolul de mediatori între comunitatea Rahova-Uranus şi autorităţile locale, generând spaţii de dezbatere publică ce au dus la înfiinţarea Centrului Comunitar pentru Educaţie şi Artă Activă Rahova-Uranus „laBOMBA”. „Ofensiva Generozităţii” a câştigat în 2010 premiul „Marile speranţe”, acordat de Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru.

Şapte artişti contemporani români

Expoziţia de artă contemporană „After the Fall” reuneşte 18 artişti din 6 ţări central şi est-europene (România, Cehia, Croaţia, Letonia, Slovenia şi Ungaria) – „nucleul greu” al selecţiei făcute de către curatorii Marc şi Livia Straus fiind reprezentat de artiştii români. Şapte artişti expun la Hudson “Valley Center for Contemporary Arts”, Peekskill, New York: Marius Bercea, Adrian Ghenie, Ion Grigorescu, Ciprian Mureşan, Şerban Savu, Leonardo Silaghi şi Geta Brătescu.

Expoziţia îşi propune contextualizarea şi explicitarea succesului internaţional remarcabil de care s-au bucurat în ultimii ani artiştii vizuali din această regiune. Curatorul Marc Straus, referindu-se la artiştii care locuiesc şi creează în Cluj-Napoca şi Bucureşti, notează în catalogul expoziţiei: „Această generaţie respectă în mod deosebit New York-ul pentru dinamismul lui, însă nu se lasă sedusă de acesta. Nu îşi doresc să fie americani sau artişti americani. Îşi doresc să trăiască exact acolo unde trăiesc şi speră ca, prin această alegere, să devină artişti apreciaţi în lume”.

Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 19 septembrie 2010 – 26 iulie 2011 şi va fi însoţită pe întreaga sa durată de o serie de mese rotunde şi discuţii cu participarea artiştilor, evenimente găzduite de HVCCA, ICR New York, ca şi de alte spaţii artistice de prestigiu din New York. Ca urmare a primei sale prezenţe în spaţiul nord-american în 2009, la galeria Ludlow 38 din New York, o altă iniţiativă sprijinită de ICR New York, tinerilor artişti li se adaugă o prezenţă excepţională – Ion Grigorescu (63 ani), unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai artelor vizuale contemporane româneşti din anii ’70-’80, a cărui contribuţie la scena alternativă din România este admirată şi respectată de către mai tânăra generaţie.

HVCCA şi-a propus, de altfel, să se concentreze în perioada 2010-2011 asupra artei vizuale contemporane din România, organizând în paralel două expoziţii personale ce marchează prima prezenţă americană a doi artişti români: tânărul artist Leonardo Silaghi (23 ani, absolvent al Universităţii de Arte Vizuale, Cluj-Napoca) şi Geta Brătescu (83 ani), numită de curatori „Louise Bourgeois a Europei de Est”, în primăvara anului 2011.

Muzică gipsy

Mahala Rai Banda cucereşte America şi Canada printr-un prim turneu de la Atlanta, Minneapolis şi Chicago la New York, Toronto şi Montreal, în perioada 20-29 septembrie.

Pitorescul grup Mahala Rai Banda, reunind 11 muzicieni din renumitele sate Clejani şi Zece Prăjini, este capul de afiş al concertului programat în 26 septembrie la Summer Stage din Central Park, spaţiu în aer liber ce atrage zeci de mii de spectatori, locul în care au concertat nume celebre ale muzicii clasice şi moderne. Concertul are loc în cadrul festivalului “Black Sea Roma”, organizat de Center for Traditional Music & Dance, World Music Institute şi NY Gypsy Festival, cu sprijinul National Endowment for the Arts, ICR New York şi Trust for Mutual Understanding.

Turneul include şi alte oraşe: Kennesaw State University, Atlanta, (20 sep); Global Roots Festival, Minneapolis (21 sep); Landfall Festival of World Music, Cedar Rapids, (22 sep); Madison World Music Festival, Madison, (23 sep); Chicago World Music Festival, Chicago, (24 sep); Global Union 2010 Festival, Milwaukee, (25 sep); Small World Music Festival, Toronto, Canada (28 sep) şi Pop International Music Festival, Montreal, Canada (29 sep).

Ceremonii narative la New Orleans

„1001 de nopţi în New Orleans” este titlul unui mini-festival româno-american de povestiri, ce se desfăşoară la New Orleans între 22 şi 24 septembrie. Festivalul îi va aduce împreună pe scriitorii transilvăneni Ruxandra Cesereanu şi Corin Braga, prozatorii ieşeni Florin Lăzărescu şi Lucian Dan Teodorovici (aflaţi pentru prima dată în SUA) şi studenţii Marius Conkan şi Bogdan Odăgescu (Facultatea de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca) cu scriitorii americani din golful francez al Louisianei, Dave Brinks, Bill Lavender, Jessica Faust-Spitzfaden, R. Moose Jackson, James Nolan şi DeWitt Brinson. Maestru de festivităţi, scriitorul Andrei Codrescu.

„Ceremoniile narative” din cadrul festivalului vor cuprinde în 22 şi 23 septembrie două seri de lecturi publice cu participarea tuturor scriitorilor români şi americani, evenimente găzduite de prestigiosul Gold Mine Saloon din New Orleans, urmate în 24 septembrie de o întâlnire între Centrul de Cercetare a Imaginarului din Cluj şi New Orleans School for the Imagination, sub forma unui atelier de creaţie condus de Corin Braga, Dave Brinks, Andrei Codrescu şi Bill Lavender şi deschis atât studenţilor din New Orleans, cât şi publicului larg. Găzduită de University of New Orleans, această întâlnire va fi precedată de un atelier de “collaborative poetry” susţinut de Ruxandra Cesereanu şi Andrei Codrescu.

Bienala Internaţională de Artă Contemporană

În parteneriat cu ICR New York, “Art in General”, un spaţiu alternativ newyorkez pe care nu-l ratează nicio hartă dedicată artei vizuale contemporane internaţionale, va găzdui în 21 septembrie o conferinţă de prezentare a următoarei ediţii a “Bienalei Internaţionale de Artă Contemporană Bucureşti”, organizată de “Pavilion” (25 mai – 22 iulie 2012), marcând prima desemnare a unui curator american al Bienalei – Anne Barlow, în prezent directorul executiv al Art In General, curator la New Museum of Contemporary Art din New York (1999-2006); Glasgow Museums (1994-1999) şi Scottish Arts Council Collection of contemporary art (1989-1994). Alături de Anne Barlow, la eveniment vor participa Răzvan Ion şi Eugen Rădescu, directorii Bienalei, şi Simina Neagu, curator asistent al BB5.

Roma între “Oglinzile labirintului” şi Fenomenul Piteşti

La Accademia di Romania din Roma a fost vernisată expoziţia “Lo specchio del labirinto”/”Oglinda labirintului” a artistului Mihai Bâră. Pictorul  s-a născut în 1961 la Braşov, unde a şi studiat la Liceul şi Şcoala Naţională de Artă. Începând din 1992 locuieşte în Andorra. Colaborează frecvent cu prestigioase galerii din Paris, Perpignan, Montauban, Barcellona, Bucureşti, Andorra, iar lucrările sale se regăsesc în multe colecţii private din diferite ţări europene.

Critica de specialitate îl consideră un neoexpresionist plin de forţă, umor şi sensibilitate. Criticul francez Jean Claude Cortade nota: „Principalele virtuţi ale operei lui Mihai Bâră cred că sunt controlul şi echilibrul asocierilor cromatice, dinamica aparent gestualistă a petelor de culoare, toate ordonate de un rafinat gust artistic. Cel mai interesant este, probabil, planul activ şi flexibil al poeticii sale compoziţionale. Pictorul închipuie cu multă eleganţă plastică un spaţiu atemporal, guvernat de realitatea stărilor sufleteşti, de emoţii care descriu peisajul intim al sufletului său generos şi sensibil. E multă profunzime şi e mult umorism în privirea personajelor sale, în atitudinile lor”.

Legat de expoziţia pe care o propune şi care reuneşte opere din ultimii ani de creaţie, artistul declară: „După un lung parcurs prin pictura abstractă, după experienţe care mi-au imbogăţit viziunea intimă, am regăsit gustul, inspiraţia şi… necesitatea de a trata figura umană. Sunt fascinat de expresia sentimentelor, a stărilor sufleteşti, de urmele lăsate pe chip de defectele, păcatele, speranţele şi de virtuţile noastre. Încerc să pătrund în lumea intimă a personajelor mele, în acest labirint intern atât de fragil şi de instabil, să aduc puţină lumină, să-l privesc şi să-l înţeleg”.

Musica per lupi

Un numeros public a fost prezent la lansarea volumului “Musica per lupi”, semnat de jurnalistul de la “Corriere della Sera” Dario Fertilio, care printr-o muncă documentată a oglindit “Fenomenul Piteşti”. Volumul este o mărturie literară despre unul dintre cele mai teribile episoade din timpul regimului comunist din România. Între 1949 şi 1952 închisoarea din Piteşti a fost teatrul a ceea ce Aleksandr Soljeniţîn a numit în “Arhipelagul Gulag” “cea mai mare barbarie a lumii moderne”. La Piteşti, scrie Dario Fertilio, “s-a întâmplat un lucru… un lucru despre care ar trebui să se tacă dat fiind că nu există cuvinte pentru a-l descrie. Gândiţi-vă la spaima cea mai iraţională, la originea oricărei orori şi vă veţi afla pe calea spre Piteşti”. La eveniment a participat şi regizorul Sorin Ilieşiu, care lucrează în prezent la realizarea unui film documentar intitulat “Genocidul sufletelor. Fenomenul Piteşti – reeducarea prin tortură”.

Imersiuni scenice

O altă manifestare care s-a bucurat de aplauzele publicului a fost prima ediţie a Festivalului de teatru şi artă-performance ce s-a încheiat recent, “teatROmania/emersioni sceniche 2010”. Scopul acestui eveniment inedit îl reprezintă promovarea teatrului contemporan românesc la Roma, precum şi acela de a stimula dialogul artistic dintre cele două ţări. Festivalul s-a desfăşurat în frumoasa grădină a Accademia di Romania, găzduind numeroase companii de teatru provenind din Toscana, Liguria şi Roma (cu puneri în scenă de autori români: Mircea Eliade, Gherasim Luca şi Anca Vişdei), un ansamblu de muzică medievală din regiunea Emilia, un rapsod român din Oltenia şi o tânără artistă de la Centrul Naţional de Dans Contemporan din Bucureşti. Totul, din dorinţa de a prezenta publicului cele mai noi limbaje experimentale din lumea scenei.

Expoziţii urbane la Istanbul

După o explorare urbană comună, un grup de artişti din România şi Turcia repovesteşte experienţa trăită la Istanbul. Fundaţia “AltArt” a lansat “Samples/Mostre”, un spectacol multimedia despre spaţiul urban şi poveştile sale. Ei culeg sunete recurente în contextul urban (zgomotele străzii, maşini, paşi), imagini ale unor tipare vizuale repetitive (geamuri, blocuri, dinamica fluxului traficului) şi comportamentele tip ale locuitorilor oraşului (tipare sociale). Pornind de la micile ritualuri cotidiene ale individului până la comportamentul în grup, spectacolul prelucrează tematic acele tipare care recurează în viaţa sociala a locuitorului unui conglomerat urban, oferind un unghi nou de a-şi chestiona propriile acţiuni.

Expediţie artistică la Marea Neagră

Artista vizuală Cristina David a fost invitată, împreună cu cincisprezece alţi artişti din Bulgaria, Ucraina, Norvegia, Turcia, Suedia, Scoţia, Georgia şi Anglia, să participe la o expediţie artistică pe coasta Mării Negre, în perioada 16-26 septembrie. Expediţia, organizată în cadrul programului “SEAS Black/North Seas” al organizaţiei “Intercult”, constă în trei etape: workshop de pregătire desfăşurat la Istanbul, expediţie artistică pe ruta Akçakoça-Ünye-Camlihemsin-Hopa şi, în final, evenimente diverse în cadrul proiectului, cu participarea tuturor artiştilor invitaţi, organizate la Batumi. Expediţia artistică este realizată cu două autobuze şi un camion, cu opriri în diverse oraşe de pe coasta Mării Negre, în care au loc întâlniri cu publicul.

Născută la Bucureşti în 1979, Cristina David a studiat la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti şi la Universitatea de Artă din Bergen, şi lucrează video, fotografie şi instalaţii. În ultimii ani a participat la rezidenţe în Germania, Serbia, Portugalia şi a vernisat, printre altele, expoziţia “Visual Playgrounds: Cristina David & Anna Nyberg”, la sediul ICR Stockholm, în 2009. În cadrul “SEAS-X”, ea va realiza un workshop cu copii şi instalaţii, în care va produce filme, prezentându-le astfel celor mici magia computerului şi a camerei digitale. De asemenea, în ultima etapă a proiectului, la Batumi, va coordona un workshop împreună cu artista Anne Lise Stenseth.

Decernarea Premiului Marin Sorescu pe anul 2010

La Stockholm, joi, 23 septembrie, la ora 15.00, în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Târgul de Carte Bok & Bibliotek de la Göteborg, va fi decernat Premiul “Marin Sorescu” pe 2010.

Premiul este decernat anual, în perioada toamnei, unui scriitor suedez care desfiinţează graniţe şi creează locuri de întâlnire, care prin opera sa face posibilă comunicarea între diferite forme de expresie culturală. Premiul constă în 50.000 de coroane suedeze şi un trofeu conceput şi realizat de artista Kuki Constantinescu.

Laureaţii de până acum ai premiului – Steve Sem-Sandberg, Nina Burton şi Peter Handberg – se vor întâlni duminică, la ora 11.00, tot în cadrul Târgului, pentru un seminar pe tema rolului crescând pe care îl joacă documentarea ştiinţifică în literatura suedeză contemporană. Numele laureatului va fi dezvăluit cu ocazia ceremoniei de decernare. Dintre membrii juriului fac parte şi scriitorii Dan Shafran, Jonas Ellerström, Gabriella Håkansson şi Annina Rabe.

Discurs despre libertate la Lodz

Sâmbătă, 11 septembrie, a fost deschisă la Lodz cea de-a treia ediţie a Bienalei de Artă „Fokus”, iniţiată în anul 2004 de către Asociaţia „Muzeul internaţional al artiştilor”, respectiv de cunoscutul artist polonez Ryszard Wasko, devenit şi directorul ei artistic. Ediţia de anul acesta, „De la Piaţa Libertăţii la Piaţa Independenţei”, abordează fenomenele fierbinţi ale Europei Centrale şi de Est. La Bienală sunt invitaţi peste 50 de artişti, printre care Rosa Barba, Yael Bartana, Tacita Dean, Cao Fei, Fabrice Hyber, Zuzanna Janin, Miru Kim, Daniel Knorr, Wojciech Leder, Ati Maier, Marina Naprushkina, Gabor Osz, Joyce Pensato, Karin Sander, Nahum Tevet, Tomasz Vanek, Arthur Zalewski ş.a. În comparaţie cu ediţiile precedente, anul acesta manifestarea iese din spaţiile clasice ale galeriilor şi muzeelor de artă, oferindu-le artiştilor oportunitatea de a folosi spaţiul public, în speţă strada Piotrkowska din Lodz (una din cele mai lungi străzi comerciale din Europa, de aproximativ 5 kilometri). Bienala este deschisă publicului până în 10 octombrie 2010.

Din partea României participă Daniel Knorr, cu lucrarea intitulată “Istorie furată”. Liberatea a căpătat forma unei „stafii a libertăţii”, montată într-o curte interioară pe strada Piotrkowska la numărul 37. Instalaţia, care aminteşte de Statuia Libertăţii din New York, pune sub semnul întrebării ideea de identitatea vis-à-vis de libertate şi condiţionări politice.

Tot la Lodz, la Muzeul de Artă, a avut loc vernisajul expoziţiei „Hostipitality: Receiving Strangers”, care abordează o problematică de actualitate, cu care se confruntă Uniunea Europeană, aceea a imigranţilor şi a diverselor căi prin care societatea contemporană îi acceptă, îi integrează sau îi stigmatizează. Expoziţia prezintă o serie de lucrări aparţinând artiştilor contemporani Monica Bonvicini, Gast Bouschet, Nadine Hilbert, Jens Haaning, Agnieszka Kalinowska, Kolektyw Minaret, Adrian Paci, Alexandra Croitoru, Doris Salcedo, Joanna Rajkowska şi Krzysztof Wodiczko. Curatorii sunt Jaroslaw Lubiak şi Kamil Kuskowski. Artista româncă Alexandra Croitoru, care a fost prezentă şi la vernisaj, participă cu două lucrări: “Immigrant” şi “The Art of Hygge”. Participarea artiştilor români este susţinută de Institutul Cultural Român din Varşovia.

Între Budapesta şi Pecs

Yes, Jazz!

În perioada 23-25 septembrie ICR Budapesta repune pe şine “Locomotiva Jazz”, care se va opri la Pecs, Capitală Culturală Europeană, la Budapesta şi la Szeged. De data aceasta pleacă în călătoria muzicală, alături de jazzmanii români Victor Miclăuş – chitară bas, Mihai Farcaş – tobe şi de ungurul Istvan Gyarfas – chitară, un cunoscut muzician din Estonia: Raivo Tafenau – saxofon. Concertele vor avea loc după următorul program: Metronom Jazz Klub (Pecs), Kultea Klub (Budapesta) şi Grand Cafe Cinema (Szeged).

Universul lui Ioan Nemţoi

După succesul extraordinar obţinut anul trecut în capitala Ungariei, cu expoziţia “Cui i-e frică de sticlă?”, maestrul sticlei Nemţoi revine cu expoziţia „Glass Universe by Nemţoi”, ce va fi vernisată marţi, 28 septembrie. De această dată, la Centrul de Ştiinţă şi Biblioteca din Pecs, are la dispoziţie 650 de metri pătraţi de spaţiu cu înălţimi de circa 5 metri, pentru a însufleţi şi pentru a transforma într-un univers aparte interiorul vitrat al acestui imens edificiu de sticlă, cu multiple funcţiuni culturale, de la bibliotecă şi arhivă, la spaţii expoziţionale şi de întruniri ştiinţifice. Expoziţia va putea fi vizitată de marele public până în data de 29 octombrie 2010.

A fost sau n-a fost?

“Casa Terorii” din Budapesta este unul dintre cele mai consistente muzee de istorie recentă din Europa, care valorifică expresiv similitudinea dintre teroarea comunistă şi cea fascistă, într-un loc care, stranie ironie a istoriei, a găzduit decenii la rând sediul Securităţii ungare, AVO. Aici se desfăşoară stagiunea de toamnă a Film Klub-ului, sub genericul „România prin ochii românilor”, perspectivă inedită a trecutului recent şi a societăţii româneşti în tranziţie pe care cinematografia românească o oferă.

Prima peliculă, „A fost sau n-a fost?”, în regia lui Corneliu Porumboiu, producţie prezentă la diferite festivaluri internaţionale – Sarajevo, Helsinki, Telluride, Toronto, Karlovy Vary sau Copenhaga şi câştigătoare atât a celui mai important premiu pentru un regizor debutant la Festivalul de la Cannes, “Camera d’Or”, cât şi a premiului pentru distribuţie “Label Europa Cinemas”, a fost urmată de o masă rotundă la care cineastul român a dialogat cu regizorul maghiar Török Ferenc şi criticul de film Gelencsér Gábor. Cu acest prilej, Porumboiu a vorbit despre lumea europeană de după căderea Cortinei de Fier.

Febră ceramică la Paris

Institutul Cultural Român găzduieşte în perioada 9 – 21 septembrie 2010 lucrările a paisprezece ceramişti români în cadrul expoziţiei “L’Art céramique contemporain Roumain”, curatoriată de Cristina Popescu Russu. 

Expoziţia cuprinde lucrările ceramiştilor Ciprian Ariciu, Bianca Boeroiu, Adela Bonat, Vasile Cercel, Georgiana Cozma, Daniela Făiniş, Marta Jakobovits, Romana Mateiaş, Aniela Ocadiuc, Monika Pădureţ, Simona Tănăsescu, Lucian Ţăran, George Tiutin, Titu Toncian. 

Cu acest prilej o incitantă conferinţă a adus arta ceramică românească în prim plan internaţional. Romus Andreescu, cercetător la Muzeul de Istorie a României, a susţinut prelegerea “Ceramica neolitică pe teritoriul românesc”, iar Romana Mateiaş şi Monika Pădureţ, artiste ceramiste, au prezentat tendinţele contemporane ale acestei arte în plan european.

Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.