Premiera piesei „Hagi Tudose” se joacă în memoria actorului Mircea Albulescu

Istoria tragică a lui Hagi Tudose, piesa lui Delavrancea, este cel mai recent spectacol al Teatrului Metropolis. Premiera are loc joi, 6 octombrie, şi următoarele 4 reprezentaţii se vor juca într-o sală arhiplină pentru care biletele s-au vândut în mai puţin de 24 de ore.

Dan Tudor este regizorul care a ales una dintre primele tragicomedii ale dramaturgiei româneşti – prima reprezentaţie a avut loc la începutul iernii din 1912 – pentru deschiderea stagiunii de teatru 2016 – 2017.

„Te îndeamnă să te înţelepţeşti, să fii atent la tine însuţi. Pentru mine este un exerciţiu adânc de maturitate care m-a costat energetic. Am ales acest spectacol pentru că am simţit că e o cale să ne ascuţim simţurile. N-am facut niciun favor publicului, n-am mers după o formulă care să ne asigure simpatia lui, însă am imprimat un ritm, am creat surpize, am recurs la fantezie din plin”, gândeşte cu voce tare Dan Tudor, pe care l-am rugat să împartă din emoţiile dinaintea premierei cu noi.

S-a povestit mult despre ”Hagi Tudose” în timpul acestei veri pentru că ultimele imagini în viaţă ale actorului Mircea Albulescu au fost de la prima repetiţie-lectură a acestei piese.

Dan Tudor

”I-am creat un rol special în «Hagi Tudose» maestrului Albulescu – ar fi jucat «cerşetorul intelectual». Am avut privilegiul să-mi fie sprijin în teatru. A fost, cumva, protectorul meu, cu personalitatea sa aparte şi în anii din urmă, am avut un fel de scop nedeclarat să-i dăruiesc recunoştinţă. În 2013 am avut premiera spectacolului «Bădăranii», cu Mircea Albulescu, Costel Constantin, Gheorghe Visu. Am fost temerari pentru că înaintea noastră, piesa o făcuse Sică Alexandrescu cu Birlic, Giugaru, Calboreanu, Marcel Anghelescu şi Radu Beligan (un spectacol care, la vremea aceea, după ce a participat la celebrarea a 250 de ani de la naşterea lui Goldoni, în Festivalul Carlo Goldoni de la Veneţia şi a primit elogiile lui Alberto Bertolini în Il Gazzetino a fost filmat şi producţia a înregistrat cel puţin 3 milioane de spectatori – nota red.). Am jucat mai toate reprezentaţiile cu casa închisă. Prin «Hagi Tudose» ne-am dorit să-i prelungim prezenţa pe scenă. M-au marcat întodeauna gravitatea, seriozitatea, adâncimea pe care Mircea Albulescu le aducea în teatru. Le-am înţeles în fiecare din spectacolele pe care le-am creat: în «Sânziana şi Pepelea», în «Comedia Norilor», unde a fost «Socrate», şi în «Molto gran impressione»”.

Spectacolul care-i aduce la un loc, pe scenă, pe Virgil Orăşanu, Costel Constantin şi Adela Mărculescu

De multe ori Dan Tudor a recurs la texte surprinzătoare din dramaturgia română. Și chiar dacă ne-am putea imagina că şi-au piedut actualitatea, particularitatea acestui regizor este că a reuşit de fiecare dată să creeze – cum doar un copil o face, neîngrădit de nicio constrângere venind din frica de a nu fi pe placul cuiva pentru că nu are înca vârsta la care se formează aceste oprelişti – spectacole cu un farmec căruia nu-i poţi rezista, cu o prospeţime şi o desfăşurare scenică care cuceresc pe de-a-ntregul.

Distribuţia în „Hagi Tudose” are însemnătatea ei: Virgil Ogăşanu, Costel Constantin, în rolul lui Matache Profirel, Virginia Mirea (Gherghina Profirel), Adela Mărculescu (Ghioaca), Ana Ioana Macaria (Fifica), Tudor Aron Istodor (Jenică), Afrodita Androne (Doamna).

Mircea Albulescu, ultima fotografie

”Ieri a fost o zi care ne-a tulburat. Repetam. Eram toţi pe scenă. A intrat la noi directorul teatrului, George Ivaşcu. Și a întrebat: «ce rol ar fi avut domnul Albulescu?». Ne-am dat seama, în acel moment, că era ziua de naştere a lui Mircea Albulescu. Ne-am oprit din repetiţii şi ne-am retras într-un loc din apropierea teatrului, depănând amintiri… La un moment dat, pe stradă, îl zărim pe Marius Bodochi, care, deloc întâmplător, deşi aşa ar fi putut să pară, venea din televiziune, unde înregistrase pentru un film, In Memoriam, Mircea Albulescu. Aşa încât, ieri, la penultima noastră repetiţie, domnul Albulescu a continuat să aibă cel mai important rol.”

”Hagi Tudose” cuprinde 43 de artişti în realizarea lui. Repetiţiile au început un pic înaintea închiderii stagiunii trecute şi s-au încheiat pe 4 octombrie. Cu totul, acest spectacol a fost ridicat într-o lună şi jumătate. Viziunea mişcării scenice îi aparţine lui Florin Fieroiu, coloana sonoră lui Vlaicu Golcea şi scenografia a fost creată de Corina Grămoşteanu.

Povestea păstrează întru totul spiritul piesei de teatru a lui Barbu Ștefănescu Delavrancea, dar pentru că piesa, în forma ei iniţială, cuprindea 4 acte, versiunea de acum a primit adaptări astfel încât durata reprezentaţiei este puţin mai lungă de o oră şi jumătate. Viziunea este modernă prin joc, prin mişcarea din scenă şi prin decoruri, dar cu harul aparte al regizorului, celebrează una dintre cele mai valoroase dramaturgii româneşti din toate timpurile.

Despre Dan Tudor

A făcut parte din grupa de actori a workshopului condus de Andrei Șerban, în1994. Aabsolvit UNATC la clasa profesorului Mircea Albulescu, în 1995. Este doctor în teatru din 2011. Este membru al Uniunii Scriitorilor. A jucat în zeci de roluri, atât în propriile spectacole, cât şi în regia lui Grigore Gonţa, Cătălin Naum, Gelu Colgeag, Horea Popescu, Felix Alexa, Alexandru Dabija, Horaţiu Mălăele, la Teatrul de Comedie, Teatrul Odeon, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, Teatrul Naţional din Bucureşti. A jucat în filme ale lui Dan Piţa, Sergiu Nicolaescu, Thomas Ciulei, Horaţiu Mălăele, Stere Gulea, Lucian Pintilie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Anca Dobrescu 68 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.