Prețul carburanților scăzut cu minciuni PSD

În urmă cu un an și jumătate, taxele reprezentau în jur de 50% din prețul unui litru de carburant ce se vindea într-o stație de alimentare din România. În Europa, media era undeva în jurul a 60%. În august 2016, taxele au ajuns în țara nostră să dețină 60% din prețul final, pentru că s-au mărit accizele, au apărut taxa pe stâlp, care a lovit în cele trei rafinării care produc benzină și motorină, și supraacciza de 7 eurocenți pe litru. Spre sfârșitul anului 2016, ponderea taxelor a fost de 55,93% la benzină și 53,39% la motorină, în condițiile menținerii mediei europene.

La începutul acestui an, după eliminarea taxei pe stâlp și a supraaccizei, paradoxal, ponderea taxelor a rămas la fel, însă numai după o anumită scădere a prețului de producție la carburanți. Azi, constatăm o reducere a acestor taxe: 52,13% la benzină și 49,49% la motorină. În UE, media este de 62,25% la benzină și 59,49% la motorină. România are astăzi, conform Oil Bulletin, penultimul preț la benzină din Uniune, 1 euro pe litru, sub noi fiind doar bulgarii, cu 0,99 euro/litru, și unul dintre cele mai mici prețuri la motorină, 0,99 euro/litru, mai ieftin găsindu-se doar în Letonia, Bulgaria și Lituania. Reprezentanţii Finanțelor susțin că „dacă România are cel mai mic preţ din Uniunea Europeană al benzinei cu taxe, când vine vorba despre preţul benzinei fără taxe, România este pe locul 15 în Uniunea Europeană, cu un cost al benzinei mult peste ţări producătoare de petrol, precum Marea Britanie şi Olanda, dar şi peste ţări precum Austria, Polonia, Bulgaria“.

Prețurile fără taxe au înregistrat creșteri

„Situaţia este similară şi în cazul preţului motorinei fără taxe, România se situează pe locul 17 în Uniunea Europeană ca preţ, mult peste ţările producătoare de petrol, precum Uniunea Europeană şi Olanda, dar şi peste ţări precum Austria, Italia, Polonia, Bulgaria. În urma diminuării fiscalităţii, la începutul anului 2017 s-a înregistrat o diminuare a ponderii taxelor în preţul carburanţilor, care era oricum mai redusă comparativ cu nivelul mediu înregistrat la nivelul UE. Astfel, în luna iulie 2017, taxele reprezintă 52% din preţul benzinei, respectiv 50% din preţul motorinei (în România), în condiţiile în care, în medie, la nivelul Uniunii Europene, taxele cumulează 62% din preţul benzinei şi, respectiv, 57% din preţul motorinei. De asemenea, ponderea taxelor în preţurile de piaţă ale carburanţilor este mai redusă în prezent în România comparativ cu alte ţări din regiune, precum Austria (60% în cazul benzinei şi 55% în cazul motorinei), Polonia (57% în cazul benzinei şi 54% în cazul motorinei) sau Bulgaria (53% pentru benzină şi 51% pentru motorină).

Astfel, deşi diminuarea fiscalităţii a vizat reducerea preţurilor de piaţă ale carburanţilor, s-a constatat că reducerea preconizată a fost atenuată de faptul că preţurile fără taxe ale carburanţilor au înregistrat creşteri, astfel încât în prezent ponderea taxelor în preţul carburanţilor este cea mai redusă din Uniunea Europeană, fiind mult sub nivelul mediu înregistrat la nivelul UE“, mai spun oficialii de la Finanțe.

Cum funcționează concurența

Unicul producător intern de țiței este OMV Petrom, companie care deține tot lanțul de la producție la desfacere. Fostul Rompetrol și Lukoil cumpără petrolul din țările-mamă, Kazakhstan și Rusia, și îl rafinează la Petromidia și Petrotel. Mol, Socar și Gazprom, companii care se află pe piața de distribuție, cumpără produsele petroliere ori de la cele trei rafinării, ori vin cu ele de afară. OMV Petrom pleacă cu un avantaj major în fața restului competitorilor, pentru că teoretic ar putea avea o flexibilitate foarte mare asupra preţului. Dar nu o poate face din mai multe considerente. Unu: Petrom are un preţ de producţie situat sub 20 euro pe baril, dar vinde petrolul către singura rafinărie funcţională, Petrobrazi, la preţ de cotaţie mondială, conform politicii companiei. Câştigurile uriaşe, pentru România, ale Petromului veneau din această diferenţă, căci rafinăria şi distribuţia nu sunt centre de profit. Doi: Petrom deţine în jur de 40% din piaţa de distribuţie carburanţi din România, dar este singurul producător de ţiţei. Avantajul acesta nu şi-l poate materializa la pompă, pentru că orice scădere a preţului poate fi considerată de către Consiliul Concurenţei ca o distorsiune a pieţei, cu efecte negative asupra celorlalţi jucători, fostul Rompetrol, Lukoil, Mol, Socar, Gazprom.

Impact infim al scăderilor

Raportarea Petromului la cotaţiile internaţionale influenţează evoluţia preţurilor din întreaga ţară, pentru că şi ceilalţi actori din piaţă urmează îndeaproape orice mişcare. În ultimii ani, am avut parte de o scădere a preţurilor, pentru că barilul a coborât de la un nivel constant de 100 dolari la 50-55 dolari. Impactul acestor scăderi nu este pe întreg preţul de la pompă din mai multe considerente. Reamintim că taxarea este undeva în jur de 50% în România. Astfel că mai rămân 50%. Însă nici aici nu loveşte din plin, pentru că în aceste 50% avem costurile de producţie, cele de transport, de depozitare, profitul (dacă e cazul) etc. Asta înseamnă că schimbările de pe piaţa internaţională afectează doar o pondere scăzută din preţul la pompă. Şi nu se întâmplă imediat, ci la un interval de două-trei săptămâni de la afişarea cotaţiei, pentru că firmele au stocuri. Mai precis, dacă azi barilul este cotat cu un dolar mai puţin decât ieri, primele efecte în piaţa din România se vor vedea în două săptămâni, însă ieftinirea nu va fi de un dolar, ci mult mai mică, de ordinul câtorva cenţi.

Au scăzut încasările la buget

Din analiza comparativă a încasărilor din accize aferente semestrului I al anului 2017, faţă de semestrul I al anului 2016, a rezultat faptul că, în primul semestru al anului 2017, încasările din accize aferente produselor energetice au scăzut cu 767.633.796 lei, se arată într-un proiect de modificare a Codului fiscal, prin care PSD și ALDE intenționează să mărească accizele la carburanți. Deşi în semestrul I al anului 2017 consumul de motorină a crescut faţă de semestrul I al anului 2016 cu 253.078,18 mii litri, iar cel de benzină fără plumb a crescut cu 58.854,08 mii litri, încasările au scăzut cu 634,34 milioane lei, respectiv 223,66 milioane lei, motivele principale fiind scăderea, de la 1 ianuarie 2017, a nivelului accizelor prevăzut pentru motorină, de la 1.897,08 lei/1.000 litri la 1.518,04 lei/1.000 litri, respectiv a nivelului accizelor prevăzut pentru benzina fără plumb de la 2.035,4 lei/1.000 litri la 1.656,36 lei/1.000 litri, precum şi scăderea cu un punct procentual a taxei pe valoarea adăugată“, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă care vizează Codul fiscal. Conform proiectului de act normativ, scăderea nivelului accizelor pentru benzină şi motorină a vizat în principal contracararea fenomenului de alimentare cu combustibil în alte state membre care practicau niveluri ale accizelor inferioare celor din ţara noastră şi, prin urmare, aveau preţuri la pompă mai scăzute. În prezent, ca urmare a analizei efectuate în ceea ce priveşte nivelurile accizelor practicate de statele membre, se constată că România are printre cele mai scăzute niveluri ale accizelor, aproape de nivelurile minime prevăzute de legislaţia Uniunii Europene.

Justificarea Finanțelor

Dacă România are cel mai mic preţ din Uniunea Europeană al benzinei cu taxe, când vine vorba de preţul benzinei fără taxe, România este pe locul 15 în Uniunea Europeană.

Despre Cosmin Pam Matei Articolele 388
Author