Putin, către Băsescu: Europa poate rămâne fără gaze

Preşedintele Vladimir Putin le-a transmis o scrisoare liderilor europeni în care avertizează că actuala criză a datoriilor Ucrainei faţă de Gazprom ar putea avea consecinţe asupra tranzitului gazelor către Europa.

“După întâlnirea de ieri (miercuri) a preşedintelui cu membrii guvernului, Putin a trimis o scrisoare liderilor din ţările care cumpără gaz din Rusia”, a precizat o sursă pentru ITAR-TASS, informaţie confirmată imediat de purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov.

“Scrisoarea exprimă profundă îngrijorare faţă de escaladarea situaţiei, precizând natura sa critică şi venind cu o serie de propuneri”, a spus Peskov. Una dintre aceste propuneri, scrie Reuters, este stabilirea unui mecanism pentru “discuţii urgente” asupra situaţiei datoriei de 2,2 miliarde de dolari a Ucrainei faţă de Gazprom. Datoria totală a Ucrainei faţă de Rusia ajunge însă la 16,6 miliarde de dolari.

Avertismentul transmis de Putin a fost exprimat, cu o zi înainte, şi de ministrul ucrainean al Energiei, Yury Prodan, care a arătat că dublarea preţului la gaze de către Gazprom va pune în pericol capacitatea Ucrainei de a menţine tranzitul gazelor catre Europa. “În această situaţie, există o ameninţare cu întreruperea fluxului de gaze către Ucraina şi, prin urmare, a întreruperii fluxului către Europa, deoarece capacitatea Ucrainei de a menţine acest tranzit are nişte limite”, a spus ministrul ucrainean, citat de RIA Novosti.

La finalul săptămânii trecute, premierul interimar al Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, a anunţat că ţara sa nu va accepta noul preţ al gazelor impus de Gazprom (485 de dolari mia de metri cubi) şi că nu va plăti decât 268 de dolari pe mia de metri cubi, preţul stabilit în timpul regimului Ianukovici. Rusia a răspuns în cursul acestei săptămâni, precizând chiar prin vocea lui Vladimir Putin că Gazprom nu va mai exporta gaze în Ucraina decât cu plata în avans, pentru a putea recupera din datoria istorica de 2,2 miliarde de dolari. În replică, ministrul Energiei de la Kiev a anunţat că a discutat cu responsabilii europeni în vederea aprovizionării Ucrainei cu gaze din statele UE, foslosind actualele retele de conducte în regim invers.

CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, a anticipat această reacţie a Ucrainei şi declarat că alimentarea Ucrainei cu gaze în acest regim ar ridica probleme de legalitate. “Cât ajungem la transportul în regim invers, ei bine, aceasta ridică probleme legale”, a spus Miller într-un interviu transmis sâmbătă, 5 aprilie. “Terminalele noastre sunt în Europa. Cu siguranţă vom studia cu atenţie dacă această schemă de transport este legală. Cred că acele companii din Europa care doresc să ofere astfel gaz Ucrainei ar trebui să se gândeaăca foarte, foarte bine la legalitatea unei asemenea operaţiuni”, a spus Miller. El a mai precizat că exportul gazelor ruseşti din Slovacia către Ucraina nu este posibilă în acest moment decât pe hârtie. Slovacia este ţara prin care intră în UE cea mai mare parte a gazelor ruse ce tranzitează Ucraina, iar interconectorul dintre cele două ţări este cel mai important, însă nu poate funcţiona încă în regim invers la capacitate maximă.

Cea mai afectată ţară UE în cazul apariţiei unor perturbări ale fluxului de gaze din Ucraina ar fi Bulgaria, dependentă în proporţie de 90% de gazele din Rusia, scrie Russia Today. Statele baltice şi Finlanda depind chiar în proporţie de 100% în ce priveşte gazele, însă alimentarea lor nu se face via Ucraina.

La finalul anului 2005, Ucraina și Rusia nu au reușit să semneze un nou contract care ridică prețul pe mia de metri cubi de la circa 50 de dolari la 230 de dolari. Rezultatul a fost închiderea vanelor de către Gazprom și cum 80% din exporturile către UE treceau prin Ucraina, Ungaria, Italia și Polonia au suportat imediat o scădere a presiunii cu 30%. În cele din urmă, disputa a fost rezolvată printr-un contract semnat de Ucraina cu Turkmenistanul, care oferea gaze ieftine și unul semnat, la noul preț impus, cu Gazprom.

În 2009, situația a fost și mai dramatică și a fost creată de o dispută similară celei de acum – prelungirera contractului de închiriere a bazei ruse de la Sevastopol, din Crimeea. Pentru a pune presiune pe Kiev, Rusia a cerut un preț de 400 de dolari pe mia de metri cubi, în locul prețului vechi de 250 de dolari. De această dată, pe 1 ianuarie 2009, Gazprom nu a mai închis vanele, ci a limitat volumul de gaze trimis în Ucraina doar pentru a-și onora exporturile către UE. Însă imediat au apărut acuze că Ucraina sifonează din această cantitate și Gazprom a închis total conductele. Consecințele au fost mai dure decât în 2006: Slovacia (țara prin care intrau în UE majoritatea gazelor importate din Rusia) a decretat stare de urgență, Bulgaria a închis toate marile fabrici, școlile și a redus livrările către populație. Au fost lovite dur și Republica Moldova, și Ungaria și Grecia.