Războiul din Ucraina:  Război local sau război mondial?

O CONFERINȚĂ ȚINUTĂ ÎN SUA LA INVITAȚIA CONSILIULUI PENTRU AFACERI MONDIALE (World Affairs Council), 19 septembrie 2024 

Redau în continuare planul expunerii (ideile principale) care a fost susținută cu ilustrații ale unor momente istorice și cu hărți relevante.
Conferința a fost urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri.

În cadrul expunerii mele am făcut, printre altele următoarele precizări:
A. 80% dintre evenimentele istorice la care mă refer m-au avut ca participant direct, 10% dintre acestea mi-au fost relatate din surse de primă mână (șefi de state și de guverne, miniștri, parlamentari și diplomați de rang înalt etc.), iar restul de 10% au fost documentate
din informația furnizată de media euro-atlantică.
B. Prin parteneriatul strategic cu SUA, al cărui coautor am fost, România și-a legat de destinul de cel al Americii, ceea ce ne conferă dreptul și obligația de a monitoriza și evalua permanent politica globală americană, pentru a ne avertiza partenerul atunci când credem că greșește și pentru a evita ca greșelile lui să pună în sarcina românilor costuri necuvenite.

La finele întâlnirii unul dintre moderatori a tras următoarea concluzie: „Îți mulțumim pentru excelenta discuție de azi. Am învățat enorm. Profunzimea cunoștințelor și claritatea prezentării ne-au oferit un adevărat regal.”

RĂZBOIUL DIN UCRAINA: RĂZBOI LOCAL SAU RĂZBOI MONDIAL? RĂZBOI
PENTRU TERITORII SAU PENTRU O NOUĂ ORDINE MONDIALĂ?
Prof.dr. Adrian Severin
World Affairs Council – San Diego
19 septembrie 2024
IDEILE PRINCIPALE
Motto:
„Singura alternativă a războiului este pacea și singurul drum către pace este negocierea.” –
Golda Meir
I. Lungul drum al păcii către război
1. Malta – decembrie 1989:
i. Rusia (sovietică) se retrage din Europa centrală și orientală;
ii. Germania se reunifică;
iii. NATO nu trece dincolo de granița estică a Germaniei reunificate (Înțelegere confirmată mie de: Mihail Gorbaciov, Evgheni Primakov, Vladimir Putin, Jesse Helms jr., Madeleine Albright, Hans-Dietrich Genscher, Eduard Shevardnadze.)
iv. Rusia / URSS acceptă pax americana și se asociază la instituțiile euro-atlantice (Consiliul cooperării nord atlantice / Consiliul parteneriatului euro-atlantic -1991;
Actul fondator privind relațiile, cooperarea și securitatea reciproce – 1997;

Consiliul NATO-Rusia – 2002; Consiliul Europei – 1995; Parteneriatul pentru Pace – 1994; G7+1);
v. Europa se reunifică prin reconcilierea istoriei europene cu geografia europeană (extinderea Consilului Europei; extinderea UE; Parteneriatul pentru Pace);

2. Două doctrine aparent ireconciliabile:
i. Doctrina Brzezinski – „Rusia fără Ucraina este o mare putere (regională); Rusia cu Ucraina este un imperiu.”;
ii. Doctrina „liniilor roșii rusești”: „nici un alt iunie 1941” – NATO fără Ucraina este un concurent cu care se poate rămâne în echilibru strategic; NATO cu Ucraina este o amenințare intolerabilă la adresa securității naționale a Rusiei.

// Concluzia: Dacă Ucraina nu poate fi a Rusiei, Ucraina nu poate fi nici a SUA / NATO.
// Soluția: neutralitatea Ucrainei (cel puțin în frontierele ei sovietice)
3. Minsk / Belaveja – 8 decembrie 1991 și Alma Ata – 21 decembrie 1991: Rusia (împreună cu Ucraina și Belarus prin Acordurile de la Belaveja, și apoi împreună cu celelalte republici sovietice, exceptând Georgia și țările baltice, prin Protocolul de la Alma Ata) acceptă:
i. dezintegrarea URSS (și înlocuirea acesteia cu o Comunitate a Statelor Independente), în schimbul perspectivei implicit acceptate de Occidentul euro- atlantic de a fi integrată în structurile occidentale care deveneau astfel globale în cadrul a unei ordini globale unitare guvernată de principiile democrației nord atlantice;
ii. o frontieră estică similară celei stabilite prin Tratatul de la Brest Litovsk, în 1918, cea mai dezastroasă din întreaga sa istorie, și de aceea neviabilă / nedurabilă.
(Occidentului colectiv îi trebuiau multă răbdare și înțelepciune pentru a face ca acea frontieră să dureze.)
4. O secesiune grăbită – 1991:
i. Republica Sovietică Socialistă Ucraineană părăsește URSS (simultan cu Rusia) păstrând toate teritoriile transferate ei potrivit criteriilor geostrategice sovietice, cu ignorarea principiului naționalităților.
ii. Menținerea ordinii sovietice anti naționale la nivelul Ucrainei, în condițiile în care celelalte state europene (inclusiv fostele republici sovietice) reveneau la logica națională, după eliberarea de sub ocupația URSS, înainte de a se putea integra în formule federale și confederale europene și transatlantice (UE și NATO) sau euro asiatice (CSI) a constituit o bombă cu un ceas ale cărei ace se mișcau în sensul invers al timpului istoric.
iii. Soluția pentru menținerea Ucrainei în frontierele sovietice cu care se autodeterminase era federalizarea ei, susținută de Rusia, dar la care SUA s-a opus întrucât o Ucraină multinațională organizată ca federație simetrică având o importantă componentă etno-culturală rusă, ar fi fost greu / imposibil de integrat în alianțele euro-atlantice.

5. Un referendum uitat – 1991:
Crimeea optează pentru a rămâne în URSS / Rusia, dar i se oferă statutul de regiune autonomă în Ucraina, iar Rusiei i se concesionează portul Sevastopol.
i. Ar fi putut intra Ucraina în NATO având pe teritoriul ei flota militară a Rusiei în Marea Neagră?
ii. Referendumul din 2014 privind separarea Crimeii de Ucraina și intrarea în componența Rusiei, poate fi privit ca o repetare a referendumului din 1991?

6. Un Memorandum cu clauze nescrise – Budapesta 1994:
i. Ucraina predă arsenalul nuclear Rusiei ca succesor al URSS;
ii. SUA, UK și Rusia garantează integritatea teritorială a Ucrainei în cazul unei agresiuni venite din partea unui stat terț;
iii. dacă Ucraina este în situația de a nu se putea apăra în fața agresiunii unui stat terț, din cauza lipsei armamentului nuclear, garanții vor sesiza împreună Consiliul de Securitate al ONU;
iv. implicit – Ucraina va rămâne neutră în raporturile cu garanții și nici unul dintre garanți nu va încerca să facă din Ucraina un aliat în concursul cu ceilalți.
N.B. Memorandumul de la Budapesta: are caracterul unui document politic fără forță juridică; de facto stabilește neutralitatea / finlandizarea Ucrainei – angajament politic încălcat de toți garanții, care au dorit să facă din Ucraina un avanpost pe frontul rivalității cu celălalt.
7. Problema statutului neoimperial postsovietic al Rusiei în ordinea globală post-bipolară reflectată în:
i. războaiele de secesiune din Iugoslavia;
ii. războiul de secesiune a Ceceniei;
iii. crizele înghețate din spațiul ex sovietic (Abhazia, Adjaria, Osetia de Sud,
Nagorno-Karabakh, Transnistria / de facto vestul Ucrainei)
8. Patru propuneri rusești respinse la începutul anilor 2000:
i. Rusia intră în NATO;
ii. realizarea unui scut antirachetă comun ruso-american, în locul scutului american din Europa de est (Polonia, Cehia, România);
iii. crearea unui sistem defensiv global la care să participe Rusia, SUA, puterile vest europene și alte puteri relevante ca actori globali;
iv. reforma OSCE și convocarea unei noi Conferințe pentru Securitate și Cooperare în Europa, care să adapteze Actul final de la Helsinki, la realitățile lumii de după Războiul Rece.

9. O discuție mereu amânată – frontierele Europei:
i. „Europa de la San Francisco la Vladivostok” (Actul final de la Helsinki) v. „Europa de la Lisabona la Vladivostok” (Planul Medvedev);
ii. „Europa de la Atlantic la Urali!” (Doctrina de Gaulle) v. „Europa de la San Francisco la Marea Neagră (Marea de Azov) / Marea Caspică” (“Trilaterala România /Moldova-Ucraina-Polonia” sau „Inițiativa celor trei Mări”);

iii. „Europa până la Nistru” (Planul Clemenceau) v. „Europa până la Nipru” (Efectul Nuland / Kissinger)

10. Revoluția portocalie de la Kiev – 2004-2005
i. tentativă de lovitură de stat cu sprijin euro-atlantic;
ii. aducerea la putere (cu ajutorul medierii polono-lituaniene și cu acordul Rusiei), după reluarea alegerilor, a unui guvern ucrainean aparent „pro-occidental” (format de partidul Yuliei Timoshenco) care s-a dovedit a fi, în realitate, pro-rus sau ruso- conform;
iii. SUA a contat pe „mariajul dintre naționalism (anti-rus) și democrație (de tip american)”, dar ceea ce a rezultat a fost divorțul dintre democrație, care s-a transformat în oligarhie, și naționalism care s-a deplasat către rasism (cu coloratură nazistă);
iv. lipsa reformelor democratice și sociale a deschis drumul revenirii la putere, prin alegeri anticipate și validate libere și corecte, a forțelor politice înlăturate în 2005.

11. Revenirea la putere a Partidului Regiunilor – 2007
i. menține decizia rămânerii Ucrainei în afara NATO;
ii. reafirmă decizia de intrare a Ucrainei în UE;
iii. prelungește acordul de concesionare a portului Sevastopol către Rusia.
12. Un principiu cu efecte adverse – „fiecare stat are dreptul de a-și alege propriul aranjament de securitate”
i. acordul SUA-URSS privind neextinderea NATO nu poate împiedica statele central și est europene să își dorească garantarea securității prin intrarea în NATO, dar obligă SUA să nu accepte primirea lor în NATO, întrucât aceasta a fost condiția pentru consolidarea securității SUA prin retragerea URSS din Europa Centrală și Orientală;
ii. Ucraina și Rusia sunt în mod egal îndreptățite la apărarea securității lor, ceea ce înseamnă că Ucraina are dreptul să decidă că securitatea sa depinde de intrarea în NATO, după cum, în același timp, Rusia are dreptul să decidă că extinderea NATO în Ucraina îi afectează securitatea (tot așa cum SUA a decis că prezența Rusiei în Cuba îi încalcă dreptul la securitate, chiar dacă era dreptul Cubei să decidă asupra unei asemenea prezențe).
13. Summitul NATO de la București – 2008
i. în condițiile opoziției dintre SUA, pe de o parte, și Germania și Franța, pe de altă parte, în Declarație finală se prevede că intrarea Ucrainei și Georgiei în NATO sunt acceptate, singura întrebare deschisă fiind data și contextul intrării;
ii. Rusia a avertizat că transpunerea în viață a acestei decizii însemna dezmembrarea Ucrainei.

14. Summitul ruso-american de la Soci – 2008 Rusia reconfirmă hotărârea de a contesta integritatea Ucrainei dacă aceasta intră în NATO.

15. Tentativa Georgiei de tăiere a „nodului sud-osetin și abhaz” – august 2008
i. Președintele Mihail Saakashvili ordonă asaltul împotriva provinciei secesioniste Osetia de Sud, cu scopul de a restabili suveranitatea Georgiei asupra acesteia;
ii. urmează reacția armată a Rusiei și anexarea Osetiei de sud și Abhaziei de către Rusia;
iii. SUA tace iar UE, prin Franța (Președintele Sarkozy), dă asigurări confidențiale Rusiei că noua realitate este acceptată de Occidentul colectiv.

16. Un parteneriat ratat de care depindea succesul integrării europene a Ucrainei
i. Parteneriatul UE-Rusia pentru dezvoltarea Rusiei – „Parteneriatul pentru modernizare”;
ii. cu cât relația UE cu Rusia era mai bună, cu atât integrarea Ucrainei în UE era mai facilă și totodată cu cât relația Ucrainei cu Rusia era mai bună, cu atât integrarea Ucrainei în UE era mai facilă;
iii. integrarea Ucrainei în UE se putea realiza cu ruperea legăturilor sale economice cu piața rusă (proces costisitor) sau printr-un acord trilateral de compatibilizare a relațiilor economice euro-ucrainene cu relațiile economice ruso-ucrainene (proces win-win care impunea și un anume grad de asociere politică)

17. Două trilaterale parlamentare abandonate – 2010
i. dialogul trilateral PE (UE) – Congresul SUA (NATO) – Duma de stat a Rusiei, privind noua ordine internațională și noul sistem de securitate în Europa extinsă (prima întâlnire la Washington și a doua întâlnire la Moscova);
ii. dialogul trilateral PE (UE) – Duma de stat a Rusiei – Parlamentul Turciei (NATO), privind securitatea și cooperarea în Marea Neagră.
18. Doctrina / Planul relației strategice a Ucrainei cu UE
i. asociere politică;
ii. integrare economică;
iii. armonizare legislativă;
iv. interoperabilitate instituțională;
v. convergență culturală.
a) Pe termen scurt: încheierea unui Acord general de asociere, a unui Tratat de liber schimb și a unui Acord privind scutirea de vize de călătorie.
b) Pe termen mediu: realizarea unei comunități euro-ucrainene în care Ucraina să aibă în comun cu UE totul, în afara instituțiilor.
c) Pe termen lung: se păstra perspectiva intrării Ucrainei în UE ca membru cu drepturi depline, în această calitate ea urmând să devină o piesă care să articuleze piața europeană cu cea rusă și să contribuie la crearea în vecinătatea UE a unui spațiu de
libertate, securitate și justiție.
19. Un Summit eșuat – Summitul Parteneriatului estic al UE de la Vilnius (Lituania) – noiembrie 2013

i. Germania a condiționat semnarea Acordului de asociere cu Ucraina (decisiv pentru ancorarea Ucrainei în „portul euro-atlantic”) de anularea (prin act de autoritate administrativă, deci fără respectarea statului de drept), deciziei judecătorești privind condamnarea fostului Prim Ministru Iulia Tymoshenko pentru gestiune frauduloasă / abuzivă … în favoarea Rusiei) – unii observatori au apreciat că această pretenție a fost un pretext, agreat (explicit sau implicit) cu Rusia, pentru amânarea asocierii economice a Ucrainei până când s-ar fi
reglementat favorabil viitorul raporturilor economice ruso-ucrainene post asociere.
ii. Ucraina a condiționat semnarea Acordului de asociere de obținerea unui ajutor financiar (câteva zeci de milioane de Euro, care pot fi comparate azi cu miliardele transferate pentru susținerea războiului din Ucraina) din partea UE necesar pentru acoperirea costurilor legate de decuplarea economică de piața rusă – unii observatori au apreciat că refuzul acordării ajutorului financiar a reflectat rezervele interne ale UE cu privire la extinderea spre est, precum și o eroare de calcul care a făcut să nu se observe că pacea are un preț mai mic decât războiul.

20. Lovitura de stat a Euro-Maidanului – 2014
i. pretextul revoltei populare calificate ca pro-europene (deși masa critică a participanților era animată mai mult de rusofobie decât de eurofilie) a fost nesemnarea Acordului de asociere dintre UE și Ucraina, pus integral în vina Președintelui ucrainean (Viktor Ianukovici) și a Rusiei care i-ar fi impus să refuze semnarea;
ii. ii. radicalizarea masei a fost provocată de intervenția violentă a unor forțe înarmate (lunetiști amplasați pe acoperișurile caselor din vecinătatea Pieței Maidan) despre care s-a răspândit zvonul că ar fi fost trimise de autorități, pentru ca după consumarea evenimentelor să se constate că ele ar fi fost antrenate și dirijate din afara Ucrainei (nici o persoană dintre cele care au participat la intervenția în forță nu a fost capturată sau identificată ulterior);
iii. transformarea protestului în lovitură de stat a fost rezultatul intervenției americane (subsecretarul Victoria Nuland) care a condus la denunțarea acordului mediat de UE între guvernul legitim și opoziție, în favoarea declanșării luptelor de stradă având ca scop înlăturarea violentă a celor dintâi și a Președintelui Ianukovici;
iv. acordul, mediat de UE și acceptat de Rusia, prevedea formarea unui nou guvern de uniune națională, retragerea președintelui Ianukovici la expirarea mandatului său (urma să aibă loc după doi ani) și modificarea Constituției în sensul trecerii de la regimul prezidențial către unul preponderent parlamentar și al descentralizării prin acordarea unui spor de autonomie administrativă în favoarea unităților regionale (nici una din aceste reforme nu au fost adoptate după 2014, de regimul post Ianukovici);
v. războiul ruso-ucrainean a început în 2014, iar nu în 2022, ca reacție la revoluția Euro-Maidanului, sprijinită de SUA, prin secesiunea Crimeii și mișcările autonomiste ale populației ruse și rusofone din regiunile estice ale Ucrainei (Donetsk și Luhansk), încurajate de Rusia.
21. Anexarea Crimeii și Acordurile de la Minsk
a) Secesiunea și anexarea Crimeii

i. s-au produs fără violențe, sub acoperirea unui referendum greu de acceptat sub aspect juridic, întrucât a fost organizat în grabă și s-a desfășurat în condițiile unei prezențe militare sau paramilitare ruse, dar care a reconfirmat rezultatele
referendumului din 1991, ignorat de guvernul ucrainean;
ii. au fost acceptate tacit de Occidentul euro-atlantic (se pare că în unele cazuri acceptarea a fost chiar explicită, dar confidențială) într-o formulă similară celei în care, la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, intrarea statelor baltice în componența URSS a fost acceptată de facto, fără a fi vreodată confirmată de iure;
iii. a făcut inevitabilă, din punct de vedere strategic, căutarea Rusiei de a obține o comunicare pe uscat cu Crimeea de-a lungul malului vestic al Mării Azov, transformat astfel în „lac rusesc” (aceasta ar fi fost cea mai mică cedare teritorială, eventual realizabilă prin autodeterminarea internă a unor unități administrative ale Dombasului).

b) Acordurile de la Minsk (mediate și garantate de Germania și Franța, explicit în nume propriu și implicit în numele UE)
i. oficial, au urmărit, în principal, rezolvarea problemei privind arhitectura de securitate în Europa de est (la Marea Neagră) și în subsidiar, soluționarea războiului civil / de secesiune din Ucraina, prin federalizarea Ucrainei;
ii. neoficial, au urmărit, prin negocieri false, câștigarea timpului necesar pentru înarmarea Ucrainei în așa fel încât „liniile roșii” trasate de Moscova să fie traversate fără ca aceasta să fie în stare a riposta și a le apăra. (Faptul a fost expres recunoscut de fostul cancelar german, Angela Merkel și fostul președinte francez, Francois Hollande.)

22. Garanțiile de securitate cerute de Rusia în 2021, pe care SUA a refuzat să le ia în discuție
i. restricții în ceea ce privește echipamentul militar din vecinătatea frontierelor ruse și excluderea prezenței forțelor armate străine la granițele dintre ea și vecinii săi imediați și apropiați (era, practic, o reeditare și actualizare a Tratatului privind forțele armate convenționale în Europa, semnat între membrii NATO și cei ai Pactului de la Varșovia, la Paris, în 1990);
ii. ii. oprirea extinderii NATO și, în orice caz, excluderea Ucrainei (și a Georgiei) de la invitația de a deveni membru NATO (era realuarea înțelegerilor de la Malta / 1989, într-o formă obligatorie din punct de vedere juridic);
iii. iii. asigurarea unui anumit echilibru al forțelor armate între Rusia și statele membre ale NATO, ținându-se seama și de tehnologia de alarmare timpurie de care dispune fiecare.

N.B. SUA / NATO a refuzat să înceapă negocieri referitoare la propunerea Rusiei, în paralel continuând transferul de armament și asistență tehnică militară pentru Ucraina, tratată ca un membru NATO de facto.
23. Intervenția militară rusă – 2022
i. a fost dorită de Occidentul euro-atlantic și a fost provocată (cel puțin în măsura în care Rusia avertizase că apropierea Ucrainei de NATO înseamnă război, iar serviciile de informații occidentale știau, inclusiv din surse rusești că, în lipsa unui acord privind garanțiile de securitate, Rusia va recurge la atingerea țintelor sale de securitate pe cale armată) – fiind un război provocat, războiul din Ucraina
nu se încadrează în definiția dată de dreptul internațional agresiunii (așa cum nu s-a încadrat nici intervenția SUA în Irak, pe baza doctrinei „loviturii preventive”, Afganistan sau Lybia);
ii. Rusia a invocat în susținerea juridică a intervenției dreptul conferit de Carta ONU statelor învingătoare în cel de al Doilea Război Mondial, de a acționa inclusiv prin mijloace armate pentru a neutraliza resuscitarea mișcărilor naziste (rămâne de dovedit că regimul politic ucrainean este unul nazist, tot așa cum trebuie dovedit că în acțiunea militară rusă au avut loc încălcări ale dreptului umanitar), precum și
obligația / dreptul la intervenție în scopuri umanitare (argumentul NATO pentru bombardarea Iugoslaviei);
iii. Rusia a calculat greșit din punct de vedere geostrategic acțiunea sa militară, contând pe o opoziție mai moderată a SUA/ NATO și UE, pe o presupusă lipsă de forță combativă a armatei ucrainene, precum și pe simpatia populației ucrainene gata să salute o înțelegere ruso-ucraineană inclusiv prin înlăturarea guvernului în funcție;
iv. Rusia a calculat corect propria sa capacitate de a rezista unui război economic și de a-și pune propria economie în stare de război (înainte ca statele NATO și alți aliați ai SUA să o poată face), ceea ce a sporit susținerea politicii Kremlinului în rândul populației ruse (Președintele Putin este mai popular în Rusia, în rândurile tuturor categoriilor sociale, decât este Președintele Biden în SUA);
v. SUA a calculat greșit că va putea pune repede la pământ Rusia din punct de vedere economic, la fel cum Rusia a greșit crezând că va învinge repede Ucraina din punct de vedere militar, diferența fiind aceea că în timp ce conducătorii ruși au înțeles greșeala și au schimbat abordarea, administrația americană continuă să reia aceleași decizii cu convingerea că ele vor duce la rezultate diferite;
vi. avansul lent din punct de vedere militar al Rusiei, are în vedere, pe de o parte, încercarea de a nu ostiliza excesiv poporul ucrainean (strategii ruși contează că economisirea simpatiilor proruse ale ucrainenilor va permite nașterea unei viitoare antante cordiale ruso-ucrainene, tot așa cum strategii americani contează că ura ucrainenilor față de ruși, presupus cu atât mai mare cu cât luptele prelungesc, o vor face imposibilă), iar pe de altă parte așteptarea ca timpul, precum și evoluțiile pe alte segmente ale frontului global pe care este tot mai angajată SUA, să provoace epuizarea psiho-politică (dar și economică, în ceea ce privește UE) a Occidentului euro-atlantic, supus unui test de stres tot mai mare sub presiunea unei „majorități globale” tot mai consistente.

24. Denunțarea acordului de pace dintre Rusia și Ucraina mediat de Turcia – 2022
i. ultima șansă de a se ajunge la o pace rapidă și relativ rezonabilă (cu pierderi minimale pentru Ucraina, dar, mai ales pentru Occidentul euro-atlantic) a fost anulată atunci când, sub presiunea Marii Britanii, Ucraina a denunțat un proiect de acord la care ajunsese prin negocieri directe cu Rusia, desfășurate în Turcia, dar la care mai contribuiseră, în diverse forme, Israelul și China;
ii. acordul nu oferea condiții ideale Ucrainei (contrar opiniilor unor analiști occidentali), dar putea reprezenta o bună bază de negocieri la care Ucraina a renunțat în favoarea continuării unui război devastator lipsit de perspectiva victoriei;

iii. în raport cu acordul abandonat, orice ofertă rusă ulterioară va fi pentru Ucraina marcată de sindromul „prea puțin, prea târziu”;
iv. în prezent, victoria militară a Ucrainei, ca braț înarmat al SUA și aliaților săi, este exclusă, după cum victoria Rusiei nu are perspective (Rusia nu este interesată să ocupe și să anexeze întreaga Ucraină, dar, în lipsa unui tratat de pace, este obligată să nu se oprească până la ocuparea ei integrală, cu toate sarcinile decurgând de aici);
v. atât Rusia cât și SUA sunt prinse în „capcana viesparului ucrainean”, „nodul ucrainean” neputând fi tăiat cu sabia soldatului, ci numai cu sabia realismului politic, acesta găsindu-și argumentul juridic necesar în principiul de drept internațional al autodeterminării pe criteriul naționalității.
vi. experiența acordului negociat, parafat și abandonat, ca și evenimentele care i-au succedat pe frontul de luptă – inclusiv frontul de luptă economică, psihologică și mediatică – au dovedit că negocierile trebuie purtate între Rusia și SUA,  preferabil în cadrul unei conferințe internaționale la care să participe cel puțin toți membrii permanenți ai Consiliului de securitate ONU și toți vecinii Ucrainei.
25. 1989-2024 – 35 de ani de război „ciudat” luptat în ceața unei păci iluzorii
i. Războiul Rece nu s-a terminat, ci a continuat sub masca unei false cordialități, vechii rivali strategici, SUA și Rusia, căutând în permanență să câștige timp – SUA pentru o confruntare convențională decisivă, Rusia pentru renașterea ca putere globală într-o lume multipolară;
ii. SUA a urmărit permanent și exclusiv să transforme armistițiul propus de URSS în 1989, în capitulare a Rusiei postsovietice, sens în care a ocupat pas cu pas teritoriul părăsit de fosta superputere rivală, până a ajuns la granița acesteia;
iii. Esența controversei dintre SUA și Rusia (fiecare cu aliații săi) a fost stabilirea regulilor noii ordini mondiale de după decesul bipolarismului – SUA a tratat coexistența cu Rusia ca pe un proces transformator prin care aceasta își însușea regulile păcii americane, în timp ce Rusia a privit asocierea cu SUA ca pe o chestiune de ordin tehnic, fiecare urmând să își păstreze identitatea culturală
proprie;
iv. Media profesională și media socială a Occidentului colectiv au prezentat permanent deformat evenimentele, inducând în conștiința publică imagina falsă a unei realități virtuale în care Orientul colectiv a fost diabolizat.

II. Un război global care pune în discuție ordinea mondială
1. De la dispute locale la o confruntare mondială
i. Retrospectiva geopolitică a anilor 1989-2024 arată că încă de la acordurile și aranjamentele de la Malta (1989), SUA / NATO și parțial UE, au urmărit, în diverse forme și cu diverse intensități, ocuparea teritoriului părăsit de URSS, încercuirea, diminuarea, demoralizarea, intimidarea și descurajarea Rusiei, considerată a fi, împreună cu statele fostului bloc sovietic, învinsă în Războiul Rece.
ii. Izbucnit pe linia acestei evoluții, într-un anumit punct de maturizare a ei, războiul din Ucraina pune în discuție ordinea mondială post-bipolară – respectiv pax americana – instaurată ferm pretutindeni acolo unde SUA are situația sub control, inclusiv prin prezența NATO sau prezențe similare, și contestată în statele care se bucură de o oarecare autonomie strategică și dispun de o anumită putere,
dobândită inclusiv grație unipolarismului american din ultimele decenii, precedate de imperialismul plural vest european;
iii. Puterile restaurate (vechi imperii precum cel rus, otoman, chinez sau persan) sau emergente (India, Arabia Saudită, Africa de Sud, Brazilia, Mexic), doresc o ordine globală post-americană multipolară sau pluricentrică.
iv. Războiul dintre Rusia și Ucraina a început în aparență ca unul local având la origine dorința Moscovei de a recupera câteva teritorii ucrainene cu semnificație strategică în regiunea Mării Negre, teritorii care i-au aparținut în trecut și care azi sunt locuite de o populație majoritar rusofonă.
v. Conflictul bilateral ruso-ucrainean s-a dovedit imediat a fi unul global – economia mondială a fost și este afectată de acest război, printr-un efect de domino care se propagă cu atât mai repede cu cât globalizarea, propulsată prin chiar politica „imperiului necesar” american, a creat o lume a interdependențelor absolute.
vi. Sistemul global al interdependențelor creat de SUA și în centrul căruia s-a plasat, o face acum pe ea însăși dependentă de alianțele ei, necesar să fie tot mai ample cu cât contestările sunt mai numeroase; aceasta conduce, prin mecanismul acțiunii și reacțiunii, la fracturarea lumii construite de America în concepție unitară. vii. Orice confruntare locală care implică interese americane este, de fapt, globală.
2. De la ordinea regională la ordinea globală
i. SUA / NATO și UE susțin războiul Ucrainei, nu pentru că Ucraina le apără securitatea și democrația, ci pentru că Ucraina este o componentă a arhitecturii de securitate din Europa de est.
ii. Rusia nu are nevoie să ocupe întreaga Ucraină, ci să realizeze o arhitectură de securitate regională care să mențină NATO la o distanță convenabilă de granițele ei și să îi asigure controlul strategic al Mării Negre, ca punct de intersecție a drumurilor care duc prin Caucaz spre Marea Caspică, prin Bosfor spre Marea Mediterană și pe Dunăre spre centrul Europei.
iii. Modul în care SUA, arhitectul și principalul garant al ordinii mondiale de după cel de al Doilea Război Mondial, a conceput apărarea conceptului de securitate est- europeană la care s-a ajuns după încetarea Războiului rece, pe de o parte, a fracturat comunitatea internațională în două lumi distincte și adverse, iar pe de altă parte, a declanșat procesul de edificare a unei ordini globale post-americane de
inspirație asiatică.
iv. Noua ordine mondială se realizează în prezent nu numai fără participarea SUA și a aliaților săi transatlantici și transpacifici, ci, din ce în ce mai mult, pe măsură ce opoziția acestora crește, și împotriva lor.
3. Efectele erorilor de calcul strategic al SUA în Ucraina
i. pierderea Rusiei ca aliat în vederea realizării unui echilibru de putere cu China (ceea ce determină și pierderea unei susțineri reale din partea Indiei);
ii. crearea unui bloc anti american / anti occidental al cărui nucleu dur este Rusia, China și Iranul;
iii. consolidarea instituțională și extinderea BRICS și a Organizației de Cooperare de la Shanghai, configurând o nouă ordine mondială de la proiectarea căreia SUA este (auto)exclusă;

iv. pierderea coeziunii și unității strategice a NATO (a se vedea pe de o parte, dizidența Ungariei, Slovaciei și Croației, precum și afirmarea autonomiei strategice a Turciei, iar pe de altă parte, aventurismul hiperagresiv al UK și Poloniei), parțial compensată prin deplasarea alianței către Oceanul Arctic în vederea confruntării cu Rusia pe frontul arctic (pe câte fronturi se poate angaja simultan SUA?);
v. falimentul economic și politic al UE, readucând în actualitate rivalitățile națiunilor
europene;
vi. zdruncinarea supremației dolarului ca monedă de rezervă globală și declanșarea procesului de dedolarizare a economiei mondiale;
vii. blocarea capacităților americane în Marea Neagră (și în Orientul Mijlociu), lăsând câmp liber emergenței superputerii chineze în Extremul Orient (se repetă greșeala Împăratului Napoleon al III-lea care, concentrându-se în lupta împotriva vechiului
rival habsburgic, a permis ridicarea Reichului german, dovedit, în cele din urmă, a fi adevăratul său rival.)

III. Deznodăminte alternative ale războiului din Ucraina
1. Ucraina este înfrântă (probabil) la capătul unui război devastator
i. diminuată teritorial și ca resurse naturale (agricole și minerale);
ii. în criză economică, socială și politică cu caracter cronic;
iii. hiperînarmată;
iv. autoritaristă și rasistă (naționalist-șovină);
v. revanșardă și revizionistă;
vi. sfâșiată între presiunea rusă, exercitată din apropiere, și cea americană, exercitată de la mare distanță

– va fi o amenințare pentru securitatea și democrația Europei (democrația în insecuritate moare)
2. Ucraina este victorioasă (improbabil) la capătul unui război devastator
i. cu datorii uriașe față de Occidentul colectiv, pe care nu le poate plăti decât prin cedare de suveranitate;
ii. cu nevoi financiare mari pentru reconstrucție (folosirea activelor rusești confiscate este o iluzie periculoasă) pentru care nu deține resurse proprii;
iii. hiperînarmată și suferind atât de frustrarea învingătorului tactic perdant strategic, cât și de aroganța victoriei;
iv. aflată simultan sub amenințarea revanșei rusești și a presiunii creditorilor occidentali

– în politica internă, va merge pe calea autoritarismului și rasismului, iar în politica externă va adopta politica de mare putere regională, reprezentând o amenințare pentru securitatea și democrația Europei.
3. Rusia este victorioasă (probabil), într-un război care a consolidat-o economic și geopolitic
i. nu va avea nevoie să intre în război direct cu membrii NATO;

ii. va reface antanta cu Germania și Franța, realizând un bloc continental euro-asiatic care va izola în Oceanul Atlantic blocul anglo-american;
iii. va dicta ordinea politică și economică a Europei mai mult chiar decât în timpul Războiului Rece (nu până la Oder, ci până la Atlantic).

4. Rusia este înfrântă (improbabil) în războiul dus formal cu Ucraina, dar în realitate purtat cu SUA și aliații ei europeni și extrem-orientali:
i. America va fi obligată să se comporte cu ea așa cum s-a comportat cu Germania după cel de al Doilea Război Mondial – așa cum America a avut nevoie de Germania pentru a administra concurența cu URSS, acum va avea nevoie de Rusia pentru a administra rivalitatea strategică cu China.
ii. Diferența între Germania din anii 1950 și Rusia din anii 2020 constă în aceea că Rusia este mult prea mare pentru a fi ocupată sau încercuită, și, totodată, resurse americane pentru un alt Plan Marshall nu mai există.
5. O imposibilitate – Ucraina membră a NATO și UE
i. intrarea Ucrainei în NATO, împotriva Rusiei, reduce securitatea alianței și îi aduce vulnerabilități care nu sunt compensate de atuurile oferite de ea;
ii. intrarea unei Ucraine mici în NATO, cu acordul Rusiei, nu aduce nici un avantaj tactic sau strategic NATO, dar o încarcă cu obligații suplimentare nejustificate;
iii. intrarea Ucrainei în UE (pe piața internă, în uniunea economică și monetară și în spațiul de justiție comun), indiferent de cum se termină războiul cu Rusia, înseamnă falimentul întregii economii ucrainene (și așa ruinate) și pierderea integrală a suveranității ucrainene (și așa diminuată);
iv. intrarea Ucrainei în NATO trebuie exclusă definitiv (indiferent cum este definit cuvântul „definitiv”), iar intrarea în UE trebuie exclusă cel puțin pe termen mediu/lung.
6. Salvarea UE
i. După terminarea războiului din Ucraina, principala problemă pe care o va avea SUA (inclusiv în contextul rivalității strategice cu China) nu va fi reconstrucția Ucrainei, ci reabilitarea UE;
ii. Fără readucerea la viață a UE, SUA se va vedea obligată să ducă un război de ariergardă, devastator pentru propria sa securitate și propriile sale resurse, cu o majoritate globală căreia nu va avea cum să îi facă față pe termen mediu și lung.

7. Vecinii Ucrainei
i. În oricare dintre variante, Ucraina nu are nici forța, nici știința, nici dorința de a apăra securitatea și / sau democrația europeană;
ii. Ucraina va fi, de aceea, o amenințare la adresa securității și democrației europene, care îi va afecta în primul rând pe vecinii direcți.
iii. Ungaria și Slovacia au înțeles amenințarea și de aceea se apropie de Rusia (SUA este prea departe și are obiceiul de a interveni doar în situații limită și în ultimul moment, pentru a se conta pe ea).

iv. Polonia speră să adune suficientă putere (mai ales militară) pentru a face față amenințării ucrainene, inclusiv pe calea formării unei uniuni confederative cu ceea ce va mai rămâne din Ucraina.
v. România (ca și Republica Moldova) preferă să se așeze la remorca SUA, trăind cu iluzia că SUA o va salva și de agresivitatea naționalismului ucrainean și de cea a (neo)imperialismului rusesc.

8. Înfrângerea Occidentului
i. Nu este victoria Rusiei, ci epuizarea unui model de ordine (internă și externă), cu incapacitatea ca, înțelegând și acceptând realitatea, să se alăture noilor purtători ai sensului istoriei pentru a genera o ordine în care și tradițiile și aspirațiile sale – ale civilizației occidentale, în general – să fie integrate.
ii. Statele Occidentului colectiv trebuie să își conceapă noi alianțe în funcție de țintele pe care le au, iar nu să își aleagă țintele în funcție de alianțele pe care le au.
iii. Occidentul trebuie să păstreze un echilibru realist între ținte și mijloace, renunțând la privilegii pe care nu are mijloace spre a le apăra.
iv. Occidentul trebuie să observe că însăși paradigma competiției globale se schimbă (logicii jocului de șah îi ia locul logica jocului de go) – modelul confruntării în care fiecare parte caută să acumuleze cât mai multă putere, este înlocuit de cel al asocierii circumscrisă de solidaritatea intereselor, în vederea promovării unor proiecte comune care nu se opun adversarului, ci îi reduc capacitatea de manevră
strategică până la anulare. (De la această observație ar trebui pornit în conceperea unei noi ordini globale.)

IV. Abordări americane alternative ale ieșirii din capcana ucraineană

1. Ipoteza afgană
i. un război de uzură dus până la ultimul ucrainean, din care SUA se retrage la un moment dat, suportând costurile financiare și politice ale unei aventuri militare eșuate, dar lăsând unei Rusii slăbite de efortul militar și economic al confruntării
armate prelungite, povara gestiunii haosului ucrainean;
ii. un război epuizant pentru Rusia, care se prelungește un timp suficient pentru a obliga Rusia să ocupe întreaga Ucraină, astfel încât victoria ei să constea în „fructul otrăvit” al stăpânirii unui stat eșuat locuit de o populație ostilă;
iii. scenariul „afgan” are dezavantajul blocării SUA pe frontul est-european un timp îndelungat în care puterile asiatice emergente (neimplicate direct în război), împreună cu cele africane și latino-americane încercuiesc lumea euro atlantică și adoptă o ordine ne sau antiamericană a „majorității globale”.

2. Ipoteza coreeană
i. Ucraina și Rusia convin un armistițiu (cu păstrarea liniei actuale a frontului, respectiv a teritoriului controlat de armata rusă) care urmează a dura decenii până când condițiile locale, regionale și globale ar permite ajungerea la o pace durabilă.
ii. Scenariul „coreean”, chiar dacă oprește hemoragia financiară generată de alimentarea „sprijinului” pentru prelungirea războiului activ, nu permite SUA negocierea unei cooperări cu Rusia (similară celei ruso-americane din anii 1970) care să asigure un sistem de echilibru al puterilor în Pacific și la nivel global.

3. Ipoteza vietnameză
i. Pentru SUA, războiul din Ucraina poate fi un alt Vietnam, terminat printr-o altă „pace cu onoare”.
ii. După Vietnam situația SUA era, însă, mult mai bună – URSS și China se neutralizau reciproc; sub amenințarea reală a Pactului de la Varșovia, NATO era unită, având în Turcia un avanpost de primă importanță; Comunitatea Europeană era prosperă.
iii. Sfârșitul războiului din Ucraina, indiferent care va fi, va consemna existența „parteneriatului fără limite” sino-rus și dezbinarea fără precedent a membrilor NATO (alianță ale cărei frontiere estice extinse sunt aproape imposibil de apărat), la care se adaugă multipla criză (inclusiv pe plan economic) a UE, în paralel cu emergența BRICS (și ascensiunea economică a puterilor asiatice, precum China și India).
4. A patra cale
i. O Conferință pentru pace, securitate și cooperare în Europa / emisfera nordică, cu participarea tuturor membrilor OSCE și a tuturor membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate ONU, având ca observatori cel puțin India, Arabia Saudită, Iranul, Japonia, Israelul și cele două Corei, precedată de negocieri bilaterale americano-ruse, în cadrul căreia să se încheie, în afara unui acord general privind un pact defensiv global, și un tratat de pace în Ucraina.
ii. Pacea în Ucraina nu se poate stabili decât prin negocieri americano-ruse și în cadrul unui package deal complex care să antameze liniile directoare ale unei noi ordini mondiale.

V. CONCLUZII
1. Războiul din Ucraina putea fi evitat și nu a fost. Refuzând să îl evite, SUA s-a văzut prinsă într-o luptă cu adversarul greșit. Acum urgent este ca acest război să fie încheiat. Pentru asta SUA trebuie să vină cu o ofertă de pace de nerefuzat.
Aceasta nu poate fi decât oferta unei noi ordini mondiale caracterizate de simetrie multipolară / pluricentrică.
2. Neputând nici câștiga nici pierde războiul din Ucraina, Rusia însăși nu știe cum pot arăta condițiile păcii. De aceea, refuză, sub diferite motive, negocierile de pace. SUA are tot interesul să îi ofere o ieșire din acest blocaj, căci interesele strategice ale SUA sunt cu totul altele decât confruntarea cu Rusia.
3. Pacea în Ucraina poate fi stabilită numai în cadrul unei noi ordini globale. Un război global cere un răspuns global pentru a conduce la o ordine justă, fezabilă și durabilă
4. Oricât de scumpă ar fi pacea, ea este mai ieftină decât războiul cel mai ieftin.
5. „Singura alternativă a războiului este pacea și singurul drum către pace este negocierea.” – Golda Meir

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 28

44 de Comentarii

  1. Articol – document – de retinut in orice biblioteca si in orice memorie de calculator.

  2. Tinta razboiului a fost desprinderea Europei de resursele rusesti si creerea unei dependente si mai mari de SUA, practic saracirea acesteia.Daca le iesea si dezmebrarea Rusiei si inhatarea resurselor ecesteia era un supraBonius. iar niste baze militare americane in Crimeea era suprasupra Bonus.

  3. MYSERABILII se sustin intre ei cu o cerbicie monstruoasa…Cine citeaza din stalinista Golda e automat cominternist, indiferent daca dispune de dovezi genealogice sau nu…

  4. Articolul asta ar trebui sa puna pe ginduri pe cei care au provocat razboiul,care razboi dupa cum stim bine face parte dintr-un alt plan bine stabilit.Mincinosii mondiali au pretins tot timpul ca vor sa introduca democratia in Ucraina,tinind ascunse adevaratele motive,acoperindu-le cu propaganda mincinoasa.Nici macar nu stim cum arata noua ordine mondiala pe care vor sa o impuna,vedem doar metodele,cel putin unele dintre ele.Eliminarea adversarilor,incomozilor,se pare ca face parte din „Ihr Kampf”,i-am vazut cu totii urechea lui Trump.Am auzit ca ati ridicat asistenta in picioare la aceasta conferinta,FELICITARI! Felicitari si pentru curaj!

  5. Acest razboi se va sfarsi prin apasarea Butonului Rosu. Deoarece numai unul din cei doi combatanti va trai la sfarsitul lui. Pacea nu e posibila pentru simplu fapt ca si-n acest caz, al Pacii, intr-un termen putin mai lunga una din parti va pieri ca entitate statala. De aceea in speranta ca va putea sa-si omoare adversarul ca sa supravietuiasca se va apela la armele termonucleare. USA cu o istorie de gradinita a fost de la inceput un instrument in mana Ocultei Mondiale Khazare care doreste sa stapaneasca toate popoarele lumii. Si de aceea USA a dus razboaie de cucerire asupra altor tari si popoare mai bine de 230 de ani. USA poate exista si exista doar prin razboaie de cucerire. Aceasta fiind menirea infiintari ei in 1776 ei de catre OMK pentru a fi bratul inarmat prin care aceasta Oculta va cuceri si stapani Terra. Intr-o Ordine Mondiala a Pacii acest razboinic USA nu poate exista in actuala configuratie condusa de OMK. Iar Pacea va veni doar in urma unui razboi termonuclear intra USA si Rusia. Nu exista alta alternativa.

  6. Hop, dupa luni de dejectare cu alte pseudonime a fost scos la prestat pentru Cauza si celebrul sef al Garzii pretoriene Ion…Acest monstru de Faget e dublura lu PROFI…Stalinistu „dan” care-l declarase repetat pe cominternistu Brueckner agent CIA il idollatraizeaza
    pe Ginerica lu Brueckner…

  7. Confetința susținută de profesorul Adrian Severin la 19 septembrie 2024 la San Diego este o lecție magistrală a unui savantromân și diplomat de talie mondială.Biden,Trump,Haris,Blinken,Putin,Lavrov ați luat notițe?

  8. Golda Meir s-a născut la Kiev în Ucraina, pe atunci parte din Imperiul Rus. În 1903, Moshe Mabovici a plecat să își caute de lucru la New York. A plecat din USA în 1921 pentru a se alătura unui colectiv agricol (kibbutz) în Palestina. În 1924 s-a mutat în Tel Aviv, iar după aceea in Ierusalim. Golda Meir a condus Israelul în ultimii ani ai Războiului de uzură și în zilele Războiului de Iom Kipur.

  9. „Media profesională și media socială a Occidentului colectiv au prezentat permanent deformat evenimentele”
    De ce nu mergi pana la capat, domnule Severin? A CUI e aceasta presa, cine o stapaneste, cine sunt proprietarii ei?
    Curaj…sau nu.

  10. @Charlie ,tu chiar nu realizezi ce tembel esti ???
    mey drogatule tu de multi ani ai boala vacii nebune !

  11. @Pentru un pumn de dolari/Rusii daca ar fi putintel mai perspicace ar trebui sa loveasca la temelie chiar sursa raului. Si atunci s-ar termina si cu razboaiele in aceasta lume. „Occidentul este condus din umbra de Grupuri cu structură familială, care posedă o bogăție de neconceput, motiv pentru care controlează complet economia mondială. Toate băncile sunt sub autoritatea lor și, în consecință, toate statele care împrumută de la ei. Aceste cinci grupuri sunt loiale lui Eusfor (Lucifer, aducătorul luminii! – n.n) și planurilor sale, motiv pentru care sunt grupul secret care conduce finanțarea, promovează și dirijează fiecare alegere satanică a tatălui lor Lucifer. In Occident, ei au un control complet asupra politicienilor, oamenilor de știință și a tuturor formelor de mass-media, precum ziarele și rețelele de radio, cu care controlează masele.

    Scopul lor final este de a subjuga umanitatea prin sănătate, alimentație etc.”

  12. Golda s-a nascut ca multi cominternisti FOSTI evrei in Ucraina!!! Cand Ucraina nu exista ca STAT SUVERAN!!!

  13. Formele de viata taratoare cand nu mai contra-argumente apeleaza la invective si injurii. Asta e ultima lor arma. Sunt curios cate asemenea forme taratoare vor posta mazgalind doar dejectii verbale la acest articol?

  14. Băi penalule! Cu ce crezi ca poți tu, un cățeluș al Moscovei , să vi cu ceva nou în această , înțelegere sau șaradă , cum vrei să- i spui , care se lasă cu victime și distrugeri materiale mari într- o țară suverană ca Ucraina ?

  15. Pai nu afirmai tu ca maidanezii au existat „dintotdeauna” ? Cat si de mozaicarea lor istorica de pe vremea stapanirii khazarilor cazaci ? De FOSTII evrei din Ucraina … cand Ucraina exista ca un STAT SUVERAN khazaro-cazac//(618-880 AD) !!!

  16. Lu doru popescu nu-i mai functioneaza Bibi Lica Gheorghiu daca nu a inteles ca il persiflam…De unde UCRAINENII/CAZACII erau denigrati ca fiind rusi sovietizati, adica fratziori viaregi mai mici, deodata au devenit „khazari”!? Prin extensie, toate etniile slave din Europa si Asia sunt „khazare”. cehii, slovacii, slovenii, sarbii, croatii, bozniacii, polonezii, bulgarii, bielo-manivelo rusii!? Si sa nu-i uitam pe turcafletzii calaretzi!? Amenintarea trolilor sovietici cu „razboiul mondial”…

  17. Pai nu vor ei sa faca khakharetzul Mare? Fratzii siamezi sunt doar carne de tun. Asta se intampla pentru ca lipseshte ca multe altele procesul kamunizmului. Vorba aceia din victorie in victorie pana la victoria solutzia finala.
    o zi buna.
    Con
    P.S. Sper ca sa fie publicat comentariu, nu cu scuze cum este moda ca a explodat divaisul=computerul

  18. Se pot arunca centralele nucleare in aer facand Ucraina si tot ,,flancul estic ,,un pustiu radioactiv ,ca doar radiatiile vor fi duse de vand si ploi care vor otravi pamantul si apele pe mii de ani.De ce credeti ca alesii neamului rag sa faceti stocuri de pastile de iod ? In urma cu peste o saptamana au luat foc padurile din jurul Cernobalului si vantul a dus norii spre Polonia care imediat a refuzat trecerea salupelor de asalt spre Ucraina,in schimb s-a trezit un fost prof de meditatii ca se poate folosi Romania ca drum de trecere.Nu era destul ca a donat un patriot de un miliard de dolari platiti de fraieri din saracia lor ,face tot ce poate sa bage Romania intr-un conflict care n-o priveste deloc.

  19. Con spune:
    22 sept. 2024 la 14:25
    Comentariul tău așteaptă moderare. Aceasta este o previzualizare; comentariul va fi vizibil după ce este aprobat.
    Pai nu vor ei sa faca khakharetzul Mare? Fratzii siamezi sunt doar carne de tun. Asta se intampla pentru ca lipseshte ca multe altele procesul kamunizmului. Vorba aceia din victorie in victorie pana la victoria solutzia finala.
    o zi buna.
    Con
    P.S. Sper ca sa fie publicat comentariu, nu cu scuze cum este moda ca a explodat divaisul=computerul

  20. Nu exista substantivul „penal” in limba romana iar „vii” (de la „a veni”) se scrie cu doi de „i”. Nu e limpede ce sustine dl. Cearli, probabil doar baga bete prin gard, nu am vazut vreun concept enuntat, doar „persiflari”. E ok, fiecare cu distractia lui.

  21. trebuie subliniat ca dl Severin a stat acasa in Bucuresti ,expunerea sa fiind -virtual zoom-iar prezentarea sa are titlul intreg:’ Războiul din Ucraina: Război local sau război mondial?Razboi pentru teritorii sau pentru Noua Ordine Mondiala’

  22. „Putin va pierde LOCAL doar pentru a castiga GLOBAL”

    Intre timp si tacut-demult stie si Adrian … (ce-a-nceput intre Israel si Iran via Liban in „18 septembrie” ?)

    MAGA ! (1$) TRUMP = POTUS ! 3301 🤔😎👌

  23. @Vlad Teposu:

    Diplomat de talie mondiala care invita pe Ucraina sa ia si Insula Serpilor?

  24. @ dp Hai, nu te da rotund, ca esti un αβ-ετ functional! La copiat te pricepi, dar fara sa ai habar ce copiezi.

  25. `NU SCRIE SCENARIUL CE SE VA PETRECE !BĂIEȚII POTENTATORI ȘI STĂPÂNI AI LUMII TE VOR ACUZA -CINE ȘTIE DE CE- PROBABIL -TASTURA LA CARE AI SCRIS E „POLICOLORĂ”-ADEVĂRUL STRICĂ NU NUMAI ȘTIRILE -DACĂ MARȚI VEI MAI FI LIBER -TE ROG SCRIE UN ARTICOL -MAI SCURT!

  26. Meteorit Hornbach, unde am folosit „vi” in loc de „vii” in comentariile de mai sus? Nici chestia cu „penal”-ul n-am inteles-o, gardul prin care ma acuzi ca bag „batzul” fiind etans… Cand ai folosit ultima oara „batzul” ce pseudonim ai folosit?

  27. Dl. Cearli, postarea mea nu se referea strict la Dvs., era un comentator cu numele Iolu care avea probleme cu limba romana, de la Dvs. voiam mai multa claritate, eu nu inteleg ce vreti sa spuneti, poate ar trebui sa nu mai fiti asa eliptic (nu toata lumea stie de toate) si atunci cand comentati sa fie la obiect.

  28. De ce vă e așa frică de adevăr ? Kkcioșilor !
    Mă chinuiesc să pun un comentariu de vreo două ore și nu vrea să apară !

  29. Câteva miliarde de euro s-au făcut foc de artificii în Rusia.
    La cât mai multe depozite în flacari.
    Destul a durat influenta nefasta a Rusiei asupra vecinilor mici. Cine ii da acest drept?
    Ne-a fost bine și ne-am unit doar când Rusia a fost slaba după războaiele cu alte imperii.
    Rusia nu a adus nimic bun. De fapt, orice imperiu vecin nj aduce nimic bun.
    Prefer o superputere SUA la mare distanta decât un Imperiu Rus la doi pași.

  30. @Gelu:daca se duce ivan sa ii dea la temelie lu’sam,s-ar putea sa il ia pe la spate xi,nu credeti?nici ivan,dar nici xi nu sunt prosti,stau la panda dar nu se arunca!toti trei vor sa fie seful cel mare!

  31. MYSEBI spune:
    22 sept. 2024 la 7:41

    Foarte corecta opinia D-vs.de aceiasi parere sint si eu !

  32. @Putin ingroapa… Aveti intrutotul dreptul la orice parere si preferinta. Totusi:
    a) Superputerea SUA este si ea un imperiu
    b) Trist este faptul ca noi ca popor, lideri si oameni de rand, simtim nevoia de a avea un stapan extern si nu ne inchipuim ca putem trai pe picioarele noastra ca natiune. Ca sunt rusi, americani sau altii nu este de fapt nicio deosebire. Fiecare isi vede interesele proprii (normal!) si mai arunca din cand in cand cate o ciozvarta slugilor de pe aici.

  33. Documentar colosal ! Trebuie citit de minim 3 ca sa poti face toate legaturile. Are o maaaare lipsa : nu vorbeste despre implicarea khazarilor/ evreilor , element esential de care trebuie tinut cont. Adica , de stabilit : la ce moment incep sa se implice . De asta depinde apoi succesiunea evenimentelor !

  34. O abordare de exceptie !
    Realista, serioasa, nepartinica, obiectiva.
    Oare decidentii de la Bucuresti o vor citi ?
    Ar trebui !

  35. În conformitate cu însemnările din Cronica vremurilor trecute, prima cronică a Rusiei Kievene, un vareg (viking) pe nume Rurik și-a așezat reședința în Novgorod, după ce a fost ales conducător comun al mai multor triburi slave și finice, pe la 860, după care și-a extins autoritatea și asupra Kievului. Cronica îl desemnează ca întemeietor al Dinastiei Riurikidă. Povestea anilor care au fost spune:
    La anul 6367 (859): Varegii de peste mare primeau tribut de la ciudi, slavi, meriai, vesiani, krivicii….
    La anul 6370 (862): [Ei] i-au împins pe varegi înapoi dincolo de mare, au refuzat să le mai plătească tribut și au hotărât să autoguverneze. Dar legea nu mai exista pentru ei și triburile se ridicau unul împotriva celuilalt. Au apărut neînțelegeri între ei și au început să se războiască între ei. Ei și-au spus: „Hai să căutăm un prinț care să poată să ne conducă și să ne judece conform obiceiurilor noastre”. De aceea ei au mers peste mări până la varegi, la rusi. Acei varegi anume se numeau rus, așa cum alții se numeau suedezi, iar alții se numeau normanzi și angli, iar alții goți… Ciudii, slavii, krivicii și vesianii le-au spus rușilor: „Țara noastră este vastă și bogată, dar nu este ordine în ea. Vino și domnește ca prinț, condu-ne! ” Trei frați cu rudele lor s-au oferit voluntari. Ei au luat cu ei toți rusii și au venit.”
    Acești varegi s-au așezat, pentru început, în zona Staraia Ladoga, după care s-au mutat spre sud, la Novgorod, pentru ca până la urmă să ajungă la Kiev, punând capăt dominației hazare asupra orașului de la care luau tribut. Rusia Kieveană a fost fondată de Oleg (Helgu în cronicile hazare) pe la anul 880. În următorii 35 de ani, Oleg și războinicii săi au subjugat diversele triburi slave și finice.
    PS. INCA imi functioneaza Bibi Lica cea MATEMATICA !

  36. D-le Severin: Cu Romania cum a ramas, sau mai bine cum va fi daca tot mananci o paine in tzara asta, sa te faci ca lucrezi shi tu ca multzi altzii???
    Sper ca trebuie sapat mai adanc, altfel nu intzelegem nimic cum se spune din forme fara fond!
    O zi buna.
    Con
    P.S. Spera-m ca moda cu explozia divaisului sa nu fie cazul, iar comentariul sa fie publicat. Harasho…

  37. Con spune:
    23 sept. 2024 la 12:23
    Comentariul tău așteaptă moderare. Aceasta este o previzualizare; comentariul va fi vizibil după ce este aprobat.
    D-le Severin: Cu Romania cum a ramas, sau mai bine cum va fi daca tot mananci o paine in tzara asta, sa te faci ca lucrezi shi tu ca multzi altzii???
    Sper ca trebuie sapat mai adanc, altfel nu intzelegem nimic cum se spune din forme fara fond!
    O zi buna.
    Con
    P.S. Spera-m ca moda cu explozia divaisului sa nu fie cazul, iar comentariul sa fie publicat. Harasho…

  38. Unde mergem? În Cartea lui Daniel citim: „Şi [regele nordului = Rusia începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea (Daniel 11:27)] se va întoarce în ţara lui cu multe bunuri [1945], iar inima lui va fi împotriva legământului sfânt [ostilitate față de creștini]. El va acţiona [mare activitate în arena internaţională] şi se va întoarce în ţara lui [dezintegrarea Pactului de la Varșovia și a Uniunii Sovietice. Un militar rus s-au întors în ţara lor]. La timpul fixat se va întoarce [Rusia își va recăpăta influența pe care a pierdut-o după prăbușirea URSS. UE și NATO se vor destrăma. Multe țări din fostul bloc estic se vor întoarce la o alianță militară cu Rusia. Aceasta implică, de asemenea, acțiuni militare (Luca 21:9)]. Şi va intra la sud [acesta va fi începutul războiului nuclear. Detonatorul va fi conflictul etnic (Matei 24:7)], dar nu va mai fi ca înainte [victorie în 1945] și mai târziu [și victoria ulterioară în următorul război mondial]” (Daniel 11:28,29). Atunci va avea loc o intervenție directă a SUA și război nuclear la nivel mondial (Daniel 11:30a).
    Aceasta va fi un măcel reciproc. Va fi folosită o sabie de mare putere (Apocalipsa 6:4).
    Acesta va fi și începutul zilei judecății (Apocalipsa 1:10).
    Încă mai este timp să te împaci cu Dumnezeu.

  39. Unde mergem? În Cartea lui Daniel citim despre: Dariu, Medul (11:1), trei împăraţi în Persia si împărăţia Greciei (11:2), Egipt (11:8), corăbii din Chitim (11:30) [Kittim (Hebrew: כִּתִּים, alternattiv Chittim or Cethim poate insemna invadatorii Akkadieni sau Hatti (Khatti) ca Imperiul Hittit, sau chiar coasta Ciprului a Popoarelor Marii].
    Cartea lui Daniel nu este considerată de cercetători drept o relatare de încredere a istoriei. Fiind o apocalipsă, NU o carte profetică.
    Alte vremuri si alte tinuturi ANTICE … fara nici o legatura cu lumea actuala/moderna. NU generalizati VT in spatii si timpuri moderne. ESTE FALS !
    PS. DumneZEU este divinitatea NOASTRA (ca nume UNIC) cea STRAVECHE (PIE/3000 BC) si AUTOHTONA (a GETO-DACILOR).

  40. Unde mergem? În Cartea lui Daniel citim despre: Dariu, Medul (11:1), trei împăraţi în Persia si împărăţia Greciei (11:2), Egipt (11:8), corăbii din Chitim (11:30) [Kittim (Hebrew: כִּתִּים, alternattiv Chittim or Cethim poate insemna invadatorii Akkadieni sau Hatti (Khatti) ca Imperiul Hittit, sau chiar coasta Ciprului a Popoarelor Marii].
    Cartea lui Daniel nu este considerată de cercetători drept o relatare de încredere a istoriei. Fiind o apocalipsă, NU o carte profetică.
    Alte vremuri si alte tinuturi ANTICE … fara nici o legatura cu lumea actuala/moderna. NU generalizati VT in spatii si timpuri moderne. ESTE FALS !
    PS. DumneZEU este divinitatea NOASTRA (ca nume UNIC) cea STRAVECHE (PIE/3000 BC) si AUTOHTONA (a GETO-DACILOR) .

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.