Bateriile sunt deșeuri cu valoare negativă. Costul reciclării este mult mai mare decât valoarea produselor secundare obținute. Și, totuși, trebuie subliniat că o baterie uzată, aruncată la întâmplare, împreună cu deșeurile menajere și ajunsă la groapa de gunoi, poate polua 1 metru cub de sol pe o perioada de până la 100 de ani (conform Institutului de Mediu Bruxelles).
Noul Regulamental U.E. privind bateriile și deșeurile de baterii obligă România, ca și celelalte țări membre ale Uniunii Europene, ca, până în 2025, să ajungă la un procent de colectare/reciclare a deșeurilor de baterii și acumulatori de 65%. Despre posibilitatea atingerii acestei ținte, părerile sunt împărțite. Reprezentanții Ministerului Economiei, prezenți in sedința Comisiei de Mediu din Senat, au subliniat că este o țintă „curajoasă“ pentru România.
Președintele Comisiei de Mediu, Aurel Oprinoiu, a cerut ca pâna la data de 3 martie să primească din partea Ministerului Economiei propuneri prin care să se optimizeze și să se încurajeze procesul de colectare și reciclare al bateriilor.
„Nu putem sta cu brațele încrucișate meditând la ideea că 65% este o țintă prea îndrăzneață. Bateriile aruncate la întâmplare reprezintă o mare amenințare pentru mediu. Lucrurile trebuie să se rezolve. Este nevoie de o voință politică pentru a impune o legislație care sa încurajeze reciclarea bateriilor, precum si de responsabilizarea tuturor celor implicați : cetățenii, UAT-urile, reciclatorii, etc. Cei mai mulți cetățeni nu au încă reflexul de a duce bateriile înapoi la magazin. Telefoanele mobile vechi sunt adesea păstrate inutil în sertare, aparatele electrocasnice mici sunt aruncate în coșul de gunoi, în timp ce pot avea o a doua viață, fie prin reciclare în cazul dispozitivelor care au ajuns la sfârșitul vieții, fie prin reutilizare pentru echipamentele care încă funcționează. Ideea este de a facilita și motiva colectarea bateriilor și de a informa permanent consumatorii(…)“, a subliniat Senatorul Aurel Oprinoiu.
O baterie uzată poluează 1m³ de pământ pentru 100 de ani
Pentru a înțelege mai bine natura periculoasă a degajărilor de plumb în natură, precum și importanța colectării și reciclării bateriilor uzate, trebuie cunoscut faptul că plumbul este un metal periculos și toxic; o baterie uzată poluează 1m³ de pământ, 100 de ani; fluxul de acid conținut în electrolitul bateriilor provoacă poluarea solului, a apelor subterane și de suprafață; utilizarea necontrolată a bateriilor uzate provoacă praf de plumb în aer; absorbția plumbului în corpul uman provoacă boli, inclusiv, otrăvirea cu plumb.
Jumătate din statele UE nu-și vor putea îndeplini obiectivele
În prezent, conform legislaţiei europene și naționale, rata minimă de colectare care trebuie atinsă de către producători este de 45% din media cantităților puse pe piață în ultimii trei ani, însă, potrivit unui studiu al EPBA (European Portable Batteries Association), cel puțin jumătate din statele membre UE nu va putea să își îndeplinească obiectivele.
Experții europeni susțin că, pentru Europa, producția de baterii este un imperativ strategic atât pentru tranziția către energie curată cât și pentru competitivitatea sectorului auto.
În 2019, deputatul USR Cristina Prună a cerut, printr-o scrisoare deschisă, integrarea României în „Alianța Bateriilor”, o inițiativă menită să prevină dependența UE de principalii competitori din această industrie. Din păcate, în prezent, în România, singurele baterii care se produc sunt cele auto clasice.
„Alianța bateriilor” a fost lansată în 2017 cu scopul de a crea un lanț de producție competitiv având în centru baterii sustenabile. Conform unor previziuni, până în 2025, UE ar putea capta circa 250 de miliarde de euro din piața bateriilor.
Peste 50% din bateriile portabile introduse pe piața UE nu sunt colectate
Studiul de evaluare a Directivei publicat de Comisia Europeană în luna octombrie 2018, relevă faptul că obiectivul de colectare (rata de colectare de 45%) pentru bateriile portabile a fost în 2016 îndeplinită de 14 state membre (SM), dintre care o țară… cu o rată neobișnuit de mare înregistrată (Croația cu 100% !!!). Restul de 13 state membre nu au îndeplinit obiectivul sau nu au raportat. Consultanții subliniază faptul că o rată de colectare de 45%, care nu este totuși îndeplinită de toate statele membre, înseamnă că mai mult de jumătate din bateriile portabile introduse pe piață în UE nu sunt colectate. Totuși, se evidențiază țările Europene cu cea mai mare rată de colectare : Belgia, Luxemburg, Olanda, Germania
Datele despre cantitățile puse pe piață și cele colectate Eurostat.
Trei ani fără date precise despre colectare/reciclare baterii în România
Conform legislaţiei europene și naționale, rata minimă de colectare care trebuie atinsă de către producători este de 45% din media cantităților puse pe piață în ultimii trei ani. De exemplu, pentru anul 2021, ținta de colecatre se raportează la cantitățile puse pe piață în 2019, 2020 și 2021.
În Raportul despre Starea mediului realizat anual de ANPM, datele oficiale despre colectarea bateriilor nu au mai fost prezentate/actualizate, din 2017, când aveam o rată de colectare medie cu un coeficient de 20%.
Bateriile sunt deșeuri cu valoare negativă
Sistemul de reciclare în cazul bateriilor este caracterizat prin cele mai mici venituri raportate la cele mai mari costuri.
În România avem câțiva reciclatori pentru bateriile cu plumb și doar un singur reciclator pentru bateriile alkaline și Zn Carbon. Pentru alte chimii, de exemplu pentru Li Ion, nu există reciclatori în România. Pentru acestea organizațiile de profil din România are contracte cu reciclatori din Germania, Franța și Elveția.
Ce se întâmplă cu bateriile după colectare?
Bateriile uzate sunt depozitate inițial la colector, apoi la reciclator. Cele care ajung la reciclare în afara țării sunt transportate de către transportatori cu o autorizație internațională de transport- deșeuri periculoase ADR.
După colectare și transport, bateriile și acumulatorii uzați trec printr-un proces riguros de sortare în funcție de proprietățile electro-chimice. Calitatea procesului de sortare garantează o reciclare eficientă. Tratarea mecanică a bateriilor constă în mărunțirea acestora, separarea magnetică, separarea prin sitarea și, ulterior, separarea calitativă a particulelor. În funcție de compoziția chimică, bateriile se pot recicla prin: pirometalurgie, hidrometalurgie, distilare sau fuziune. Din reciclare rezultă fracție feroasă, fracție neferoasă, masă neagră, hârtie și plastic. Cu tehnologia potrivită, până la 99% dintr-o baterie cu plumb poate fi reciclat.
Patru categorii de baterii definite în propunerea Comisiei Europene
Noul Regulament, aduce o schimbare în ceea ce privește definițiile bateriilor portabile, și introduce o categorie pentru bateriile vehiculelor electrice, indiferent de tipul acestor vehicule, astfel:
• „baterie auto”: orice baterie utilizată numai pentru pornirea, iluminarea sau puterea de aprindere a autovehiculelor;
• „baterie pentru vehicule electrice” înseamnă orice baterie proiectată special pentru a asigura tracțiune vehiculelor hibride și electrice pentru transportul rutier;
• „baterie portabilă”: orice baterie care este sigilată; cântărește sub 5 kg; nu este proiectată în scopuri industriale; nu este nici o baterie de vehicul electric, nici o baterie auto;
• „baterie industrială”: orice baterie proiectată pentru utilizări industriale și orice altă baterie, cu excepția bateriilor portabile, a bateriilor pentru vehicule electrice și a bateriilor auto.
În plus, propunerea definește:
Elena Gaspar-Ion : Atingerea unui obiectiv de 65% pâna în 2025 este cel puțin spus, ambițioasă
Tot despre standardul prea ridicat al obiectivului european de colectare a 65% până în 2025, vorbește și, Președintele S.N.R.B.(Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor), Elena Gașpar.
« În contextul în care ținta de colectare se va raporta tot la cantitățile puse pe piață, atingerea unui obiectiv de 65% pâna în 2025 este cel puțin spus, ambițioasă. În acest context, SNRB ca membru EUCOBAT, în poziția sa, susține raportarea țintelor de colectare la cantitățile disponibile la colectare. Conform studiilor efectuate pe Möbius (studiul EoL – studiu AfC), doar 65% din greutatea bateriilor POM pe parcursul unui anumit an sunt disponibile pentru colectare », afirmă Elena Gaspar-Ion.
În calitate de membru al Asociației Pan-Europene a organizațiilor de preluare a responsabilității producătorilor în ceea ce privește deșeurile de baterii și acumulatori – EUCOBAT, Asociația Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor a participat împreună cu alte 6 organizații europene la realizarea unui amplu studiu privind evaluarea impactului ciclului de viață al bateriilor asupra cantităților de baterii uzate generate și în consecință, asupra performanțelor de colectare.
Calculul țintelor de colectare versus durata ciclului de viață și greutatea bateriilor și acumulatorilor puse pe piață
Pentru a avea o imagine mai clară a situației în ceea ce privește cantitățile diponibile la colectare, EUCOBAT a realizat acest studiu împreună cu Mobius în perioada 2016 – 2017. Studiul a fost derulat în 6 țări ale Uniunii Europene ( Belgia, Spania, România, Franța, Germania și Olanda) și s-a axat pe găsirea răspunsurilor la două întrebări:
– Este modul de calcul al țintelor de colectare adecvat în raport cu durata ciclului de viață al bateriilor?
– Este ținta de colectare adecvată în cazul în care greutatea bateriilor și acumulatorilor puse pe piată se modifică?
Pentru a putea răspunde acestor două întrebări, a fost analizat, în fiecare țară, un eșantion de baterii uzate pe tipuri de chimii și a fost înregistrată „ vârsta” acestora. În total, au fost analizate și înregistrate individual 154.000 de baterii uzate pentru a obține eșantioane relevante pentru fiecarte tip de chimie în parte. Rezultatul acestei analize a arătat că durata medie de viață a unei baterii comune este de 5,2 ani. Astfel, pentru bateriile alcaline durata medie de viață este de 3,9 ani, în timp ce pentru cele Nichel – Cadmiu este de 12,2 ani.
Rata de colectare se raportează la o medie de utilizare de 3 ani
Analiza eșantioanelor colectate din cele 6 țări în care a fost efectuat studiul, arată că ciclul de viață al unei baterii este mult mai mare decât acești 3 ani. În concluzie, în cazul în care cantitățile de baterii și acumulatori puse pe piață variază de la un an la altul și ciclul de viață al acestora este în medie de 5,2 ani, iar modul de calcul al țintelor de colectare raportat la media cantităților puse pe piață în 3 ani nu este cel mai adecvat.
Ca urmare a acestui studiu, ale cărui rezultate au fost publicate la finalul anului 2017, EUCOBAT a pregătit un document de poziție în care este prezentat un nou mod de calcul al cantităților de deșeuri de baterii și acumulatori disponibile la colectare. Această poziție a fost prezentată și către Comisia Europeană încă din faza incipientă de revizuire a Directivei.
Practic, conceptul de țintă de colectare în raport cu volumul plasat pe piață, așa cum este definit în Propunere, nu este adecvat pentru deșeurile de baterii. În cele mai multe cazuri, nu există nicio corelație între cantitățile de baterii recent introduse pe piață (PoM) și deșeurile de baterii care sunt efectiv disponibile pentru colectare. Într-adevăr, cele mai multe baterii nu sunt disponibile pentru colectare în termen de trei ani de la data la care au fost puse pe piață.
Prin urmare, obiectivele bazate pe PoM ar putea fi irealizabile, deoarece ar fi mai mari decât cantitățile reale disponibile pentru colectare.
« Ca urmare a eforturilor susținute ale EUCOBAT, Comisia Europeană include posibilitatea de a introduce principiul obiectivului în funcție de bateriile disponibile pentru colectare, dar calendarul pentru studiul și elaborarea acestuia nu este acceptabil (2030), lucru subliniat și în documentele de poziție transmise de membrii EUCOBAT către Comisia Europeană. Așadar, Inițiativa CE de revizuire a Directivei este necesară și adaptată noii direcții date de Green Deal », a conchis președintele S.N.R.B., Elena Gașpar-Ion.
Pare ca ne obliga sa cumparam si colectam bateriile lor! Magazinele sunt pline de baterii si poate au termenul de valabilitate expirat, mai sterg data expirarii si…la vanzare cu ele! Asta da afacere.
Și cui îi pasă. Tot Green Dealul e de formă, continuarea Greta Thunberg. La fel de inutile și una și alta. La ghenă ajung toate.
Bine,bine lumea va duce bateriile la magazine si la centrele de colectare.Si mai departe,ce se intampla? Cine verifica,ce fac firmele de colectare a bateriilor?Nu cumva le arunca la groapa de gunoi?Firmele acestea sunt infiintate pentru bani ,nicidecum pentru protejarea naturii.Toata poluarea din tara este facuta cu,,ajutorul,,acestor firme de colectare si,, reciclare,,a deseurilor periculoase.
Baterile, becurile, neoanele și mai nou feștilele cu LED sunt ultima chestie importantă în materie de reciclare. Până prin 2017 aveam în fața blocului trei tulumbe mari pentru deșeuri, pe sortimente. Au dispărut. Cum mama lui Ștefan-Cel-Mare o să facem separarea gunoiului menajer când avem un singur tobogan la ghenă? Aveți impresia că o să cobor de la etajul 8 ca să arunc în sacul galben din fața blocului un biberon de bere de 2 litri (evident gol) și recipientul de Skandic aferent? Mă întreb cum sunt prin alte părți niște idealiști care se chinuie să recicleze componente electronice. Pentru că din gunoiul unora recuperează chestii prețioase (inclusiv aur). Dar este nevoie de gândire pe termen mai lung de un trimestru și de tehnologie, care la noi în țară, vorba lui Cațavencu, lipsește cu desăvârșire.
Exista centre de reciclare la aproape toate marile suprafete comerciale si nu numai ( pt baterii, aparate electrice etc) In ceea ce priveste sortarea deseurilor, aveti perfecta dreptate, pentru blocurile cu tobogan de ghema, nu ii vad pe oameni sa faca efortul de a pleca in cautarea containerelor din aria blocurilor pentru a depozita fiecare deseu dupa sortiment. Asadar, o problema care trebuie adusa in atentia autoritatilor. Cine o va face-o? Si daca da, cine o va implementa si in cat timp? Merita incercat, nu? Altfel, lasam spiritul de ” lasa-ma sa te las” sa mai treneze ani buni de acum inainte…