Rectorul Universităţii Bucureşti, Mircea Dumitru, acuzat de lipsă de onestitate

Rectorul interimar al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, Mihai Dimian, îl acuză de lipsă de onestitate pe rectorul Universităţii Bucureşti, Mircea Dumitru, care a criticat decizia ministrului Educaţiei, Valentin Popa, referitoare la repartizarea locurilor în cadrul instituţiilor de învăţământ superior.

Cel care-i ţine locul lui Valentin Popa cât timp acesta ocupă funcţia de ministru a declarat: „Este fals să spui că s-au mutat locurile de la o universitate de tradiţie la una nou înfiinţată. Dacă Politehnica din Bucureşti este nou înfiinţată, atunci are dreptate domnul ministru (Dumitru – n.a.). A, că este mai uşor pentru el să spună în spaţiul public că i se face o nedreptate. El nu face o declaraţie onestă din punct de vedere al cifrelor”.

Mihai Dimian a adăugat „dacă toate universităţile ar analiza locurile distribuite ar vedea că locurile de la Alexandru Ioan Cuza (din Iaşi – n.a.) au fost mutate la Universitatea Tehnică din Iaşi. Anumite locuri de la Universitatea Bucureşti au fost mutate la Universitatea Tehnică Bucureşti. Este o minciună discutată în staţiul public că s-au luat locuri de la anumite centre universitare cum ar fi Bucureşti şi s-au dat la alte centre universitare din provincie. (…) Am făcut calculele. Avem 28% dintre locurile la licenţă alocate centrului universitar Bucureşti, cu 200 de locuri în plus la studiile de licenţă faţă de anul trecut. La masterat au cu 0,5 procente mai puţin pe centru universitar”.

Mihai Dimian a avut şi o replică la declaraţia ironică a lui Mircea Dumitru, care a spus că le va sugera studenţilor să-şi facă masteratul sau doctoratul la tractoare ori la ingineria motostivuitoarelor „fără ifose de ştiinţe umaniste” şi a adăugat că, oricum, pentru a conduce România aceştia au nevoie doar de o diplomă de inginer luată „de la universităţi de anticameră politică”. A spus rectorul interimar: „Există o decizie luată împreună cu mai mulţi factori de promovare a unor domenii stategice în România: bioeconomie, sănătate, inginerie, energie, mediu, schimbări climatice, calculatoare, tehnologia informaţiei.

Aceste domenii sunt mai mult susţinute acum decât au fost susţinute în ultimii ani. Este bună sau nu decizia? Putem discuta. Dar, modul în care este prezentat în spaţiul public că s-au luat de la unele universităţi aparent mai performante şi s-au dat la altele mai puţin performante este o ştire falsă. Vă rog să analizaţi tabelele respective cu un specialist”.

Mihai Dimian l-a atins şi pe fostul ministru al Educaţiei Remus Pricopie: „Când comparăm cu anul trecut cu ce comparăm? Cu vreo decizie bazată pe vreo strategie, pe vreo metologie? Nu, cu decizia unui ministru de anul trecut sau cu decizia unui ministru de acum câţiva ani. Spre exemplu, când a fost ministru domnul Pricopie, rectorul SNSPA, a crescut în doi ani de zile numărul de locuri la masterat la universitatea respectivă de la 450 la 800. Nu ştiu care a fost strategia naţională a României pentru a dubla numărul de locuri la ştiinţe politice şi administrative. Faţă de anul trecut, SNSPA a pierdut 150 de locuri, dar în doi ani a câştigat 400 de locuri. Eu nu mai ştiu dacă a pierdut sau a câştigat. Dintr-o decizie a anului ministru a câştigat 400 de locuri, din altă decizie a pierdut 150”.

Mihai Dimian a vorbit şi în calitate de membru al Consiliului Naţional de Statistică şi Prognoză în Învăţământul Superior: „Mai mulţi ani de zile am militat pentru introducerea unei metologii de alocare a locurilor bugetate. Anul trecut am fost numit în Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză în Învăţământul Superior. Întreg anul am încercat să-i conving pe cei aflaţi la conducerea acelui consiliu, inclusiv pe domnul Murgescu, care dă acum declaraţii în apărarea acelei metologii, că este nevoie de o astfel de metologie şi să nu o mai amâne. (…) Oamenii care nu numai că au amânat, dar au lucrat împotriva dezvoltării unei astfel de metologii au ajuns să spună că au făcut metologia şi că ministrul alocă locurile « din pix ».

Eu sunt împotriva alocării discreţionare a locurilor prin decizia unui ministru şi am făcut mult în direcţia asta. Ei însă au preferat această variantă 20 de ani pentru că le era uşor să convingă un ministru că sunt buni. Dar, când începi să calculezi şi să stabileşti nişte priorităţi în România lucrurile nu mai sunt chiar cum le vedem istoric în alocarea locurilor”.