România, în topurile Eurostat. Excelăm la inflație, șomaj și la încrederea în alții

România este pe primul loc în Uniunea Europeană la inflație, potrivit Eurostat. 8,4% este inflația anuală, potrivit ultimei statistici publicate în octombrie 2025. Mai mult decât dublu față de Bulgaria, care are 3,8% și tocmai se pregătește să adere la zona euro. Un deziderat de care România e departe.

România nu se mulțumește cu locul doi

În al treilea trimestru al anului 2025, Croația (+1,6 %), Portugalia (+0,9 %) și Spania (+0,7 %) au înregistrat cea mai mare creștere a ocupării forței de muncă. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în România (-1,2 %), Austria și Finlanda (ambele -0,3 %).

Încă o medalie de aur. România, colorată în albastru intens în topul Eurostat

În 2024, 16,9 % din populația UE trăia în gospodării supraaglomerate, ceea ce reprezintă o ușoară scădere față de 18,1 % în 2014.

Peste o treime din populația a cinci țări ale UE trăia în gospodării supraaglomerate. România a raportat cea mai mare pondere (40,7 %), urmată de Letonia (39,3 %), Bulgaria (33,8 %), Polonia (33,7 %) și Croația (31,7 %).

În schimb, cele mai scăzute rate de supraaglomerare au fost înregistrate în Cipru (2,4 %), Malta (4,4 %) și Țările de Jos (4,6 %).

România stă mai bine la riscul de sărăcie decât Bulgaria, potrivit Eurostat

La riscul de sărăcie, România a ratat podiumul. E pe locul patru. Și stă mai bine decât Bulgaria.

Potrivit Eurostat, în 2024, 8,2 % dintre persoanele de peste 18 ani care au declarat că lucrează în UE erau expuse riscului de sărăcie. Această pondere era mai mică în cazul femeilor (7,3 %) decât în cazul bărbaților (9,0 %).

Dintre țările UE, cea mai mare rată a persoanelor care aveau un loc de muncă și erau expuse riscului de sărăcie a fost de 13,4 %, în Luxemburg. În schimb, cea mai mică rată a fost de 2,8 %, în Finlanda.

În 22 de țări ale UE, rata persoanelor care aveau un loc de muncă și erau expuse riscului de sărăcie era mai mare în cazul bărbaților. Cea mai mare diferență între sexe fiind înregistrată în România – 8,1 puncte procentuale.

Creșterea PIB-ului

Potrivit Eurostat, Danemarca (+2,3 %) a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului în al treilea trimestru din 2025. A fost urmată de Luxemburg și Suedia (ambele +1,1 %). România e în top, dar la scăderi. Irlanda și Finlanda au -0,3 %, iar România -0,2 %. A ratat la mustață primul loc.

Potrivit Eurostat, creșterea reală a PIB-ului României este de așteptat să rămână scăzută. 0,7 % în 2025 și 1,1 % în 2026. Consolidarea fiscală necesară frânează consumul privat și public. Acesta este afectat și de o creștere bruscă a inflației.

Cu toate acestea, economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private. Contribuie și proiectele finanțate din PNRR, precum și îmbunătățirea considerabilă a exporturilor nete.

În 2027, creșterea PIB-ului real ar trebui să fie peste 2 %, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se va atenua, estimează reprezentanții Comisiei Europene. Piața muncii ar trebui să se stabilizeze. Încetinirea consumului privat, puternic dependent de importuri, combinată cu rezistența exporturilor, ar trebui să reducă treptat deficitul extern semnificativ.

Se preconizează că deficitul public general de 9,3 % din PIB în 2024 va scădea la 8,4 % din PIB în 2025 . Și va ajunge la 6,2 % din PIB în 2026, datorită mai multor pachete de ajustări fiscale.

România, campioană de-adevăratelea

Există și un capitol la care România este pe primul loc și nu e vorba de un aspect negativ. Potrivit unui studiu Eurostat publicat în noiembrie 2025 suntem campioni la încrederea în ceilalți. Scorul României este de 7,3.