România riscă o datorie de 90% din PIB înainte de 2036, iar dobânzile mici rămân un mit

România va continua să se împrumute în ritmul actual, adică cu 1 miliard de euro pe săptămână, este foarte posibil ca termenul de 2036 să fie chiar devansat, atrage atenţia analistul economic Adrian Negrescu.

„Dacă mergem în ritmul în care suntem în momentul de faţă cu un miliard de euro împrumut în fiecare săptămână, în medie, este posibil să ajungem poate chiar mai repede la 80-90% din PIB datorie publică, iar aceasta se va traduce, din păcate, prin taxe şi impozite mai mari pentru noi şi copiii noştri”, a declarat pentru News.ro Adrian Negrescu.

În ceea ce privește deficitul bugetar, potrivit economistul Aurelian Dochia, atât timp cât România va continua să aibă probleme din punct de vedere al  este greu să fie redusă datoria publică.

„Traiectoria aceasta este inevitabilă, nu vom putea să intrăm în traiectorie de reducere a datoriei publice decât în momentul în care începem să avem excedente bugetare primare, ceea ce pentru decada următoare este practic imposibil.

Vedem cât de greu este să luptăm cu deficitul bugetar pe care îl avem în fiecare an. Mie mi se pare că ţinta de deficit pentru anul acesta de 6,2% din PIB este sub ameninţare, având în vedere toate frământările politice prin care trecem şi dificultatea cu care este pus în aplicare programul propus de premierul Ilie Bolojan de corecţie a deficitului bugetar. Lucrurile astea se repetă de la an la an, deci vom continua să avem deficite chiar şi în cazul optimist în care vom continua să avem deficite în scădere, dar vor fi deficite, ceea ce înseamnă că datoria publică creşte de la an la an şi posibilitatea ca ea să atingă 90% din PIB peste 10 ani nu este deloc surprinzătoare”, a declarat pentru News.ro Aurelian Dochia.

Împrumurile 

Dacă România nu va avea venituri mai mari decât cheltuielile nici în următorii ani, va tot continua să se împrumute, cu toate consecinţele pe care le presupune aceasta, atrage atenţia Adrian Negrescu.

„România creşte pe datorie în momentul acesta. Din taxele şi impozitele pe care statul le adună de la populaţie şi de la companii peste 90% din aceşti bani se duc pe cheltuielile sociale, adică pensii, salarii şi alte cheltuieli de acest tip, iar restul de 10% se duc pe dobânzile pe care statul le plăteşte la datoria publică. Altfel spus statul este condamnat să se împrumute din ce în ce mai mult, cu echivalentul a un miliard de euro în fiecare săptămână, aproape 50 de miliarde de euro pe an, pentru a avea cu ce să îşi achite toate facturile legate de bani, salarii, pensii şi de cheltuielile de funcţionare ale statului român”, a precizat Negrescu.

Citește și: Marea economisire. Ce dobânzi oferă băncile la depozite în 2026

Dacă nu vom ieşi din această paradigmă a cheltuielilor mai mari decât veniturile pe care le înregistrăm, în anii următori va trebui să ne împrumutăm din ce în ce mai mult, avertizează analistul.

Acest lucru va conduce datoria publică rapid spre nivelul prognozat de Comisia Europeană, explică el.

Există câteva soluţii care ar trebui avute în vedere pentru a ieşi din această situaţie, spune Negrescu.

„În primul rând, trebuie să reduci cheltuielile publice şi să vezi de unde poţi tăia pentru a micşora în acest fel şi nivelul de împrumuturi pe care le face statul. Doi, este necesar să reduci evaziunea fiscală, în aşa fel încât să aduni mai mulţi bani la buget din taxe şi impozite. În al treilea rând, trebuie să extinzi baza de impozitare, ceea ce nu o poţi face decât prin măsuri de stimulare economică, să dai încredere investitorului să creeze locuri de muncă, să creeze lanţuri de business, plusvaloare în economie”, afirmă Negrescu.

Aurelian Dochia atrage atenţia că dobânzile la credite reprezintă 3% din PIB şi cresc în continuare.

„Dobânzile la credite sunt deja 3% din PIB şi iarăşi nu fac decât să crească. Am avea poate o speranţă să se îmbunătăţească ratingul pe care îl avem şi să ne împrumutăm la dobânzi ceva mai bune, numai că această perspectivă nu e credibilă. Pe de o parte, pentru că, este puţin probabil ca deficitele noastre să scadă semnificativ în anii următori şi, pe de altă parte, cred că vom asista la o piaţă financiară naţională şi internaţională tot mai dificilă. Situaţia României nu este bună, toate ţările, inclusiv state mari precum Statele Unite sau Marea Britanie ies pe piaţă pentru a se împrumuta, iar aceasta va pune o mare presiune şi nu face decât să ducă la creşterea dobânzilor”, afirmă Aurelian Dochia.

Creşterea din ultimii ani, care va continua şi în perioada următoare, conform prognozelor CE, are loc pe fondul unui deficit primar ridicat şi al majorării plăţilor de dobânzi.

„Riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice apar ca fiind ridicate pe termen mediu, datoria fiind proiectată să se majoreze rapid, până la aproximativ 90% din PIB în 2036”, se precizează în Raportul de Convergenţă pentru 2026, publicat recent de Comisia Europeană.

Datele oficiale

Potrivit Ministerului Finanţelor, deficitul bugetar după primele patru luni din 2026 s-a redus la mai mult de jumătate faţă de anul trecut, iar investiţiile finanţate din fonduri europene şi PNRR au crescut cu peste 34%, rămânând principalul sprijin pentru economie, a anunţat recent.

Pentru 2026, obiectivul este reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash.

Execuţia bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2026 s-a încheiat

• cu un deficit diminuat semnificativ, de 23,95 mld lei
• respectiv 1,17% din PIB, comparativ cu deficitul de 55,97 mld lei (2,92% din PIB) înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2025

Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, datoria administraţiei publice era în februarie de 1.132 miliarde de lei, faţă de 1.126 miliarde de lei în ianuarie, ceea ce reprezintă  59,3% din PIB, faţă de 58,9% în luna anterioară.