CORESPONDENȚĂ Summitul Flancului Estic. Zelenski nu participă din cauza tensiunilor diplomatice cu Polonia

Președintele Nicușor Dan va prezenta liderilor europeni eforturile depuse la nivel național pentru întărirea capabilităților de apărare și descurajare, inclusiv prin participarea țării noastre la programul SAFE.

Elena Crangasu - senior editor
CORESPONDENȚĂ Summitul Flancului Estic. Zelenski nu participă din cauza tensiunilor diplomatice cu Polonia

sursa foto: Presidency

Președintele Nicușor Dan va prezenta liderilor europeni eforturile depuse la nivel național pentru întărirea capabilităților de apărare și descurajare, inclusiv prin participarea țării noastre la programul SAFE.

Președintele României, Nicușor Dan, se află astăzi în Gdansk, la cea de a doua reuniune a Summitului Flancului Estic (Formatul Helsinki). Discuțiile se vor concentra pe coordonarea între statele membre UE din imediata vecinătate a Federației Ruse în vederea implementării Planului Readiness 2030 și a tuturor celorlalte instrumente europene destinate sporirii capacității de apărare a Uniunii și a industriei europene de apărare. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu va fi prezent, întrucât Zelenski a înfuriat Varșovia numind o unitate militară a după numele Armatei Insurecţionale Ucrainene (UPA), o organizaţie considerată în Polonia responsabilă de moartea a peste 100.000 de polonezi.

UPDATE Nicușor Dan a anunțat că următorul Summit al Flancului Estic va avea loc în România, la începutul lui 2027.

UPDATE 14.45 Discursul președintelui Nicușor Dan

O întâlnire extrem de importantă a țărilor de pe Flancul Estic.

Transmitem împreună un mesaj de unitate, transmitem faptul că recunoaștem Rusia ca amenințare colectivă pentru țările noastre. Transmitem un mesaj de solidaritate cu Ucraina și de continuare a sprijinului, apărând Europa în același timp.

Avem aceeași opinie în ceea ce privește relația dintre UE și NATO, care trebuie să fie complementare pe chestiunea apărării Europei și fiecare dintre noi a înțeles necesitatea cheltuielilor care să se transforme în echipamente militare.

E important ca această unitate să fie de la nord la sud pe flancul estic. E importantă zona Mării Negre, importantă pentru România. Și am informat colegii despre progresele făcute în privința hubului de securitate de la Marea Neagră.

A fost o ocazie pentru a trece în revistă unde suntem cu programele de echipare militară. Aici ne interesează Eastern Flank Watch și programele din viitorul cadru multianual și aici am insistat pentru includerea experienței Ucrainei.

UPDATE 14.30 Declarațiile liderilor

Donald Tusk, premierul Poloniei

Cu toții împărtășim această părere, că relațiile transatlantice, colaborarea cu S.U.A. pe apărare necesită o atenție și o sensibilitate pentru a nu fi o problemă în urma diferențelor politice.

Colaborarea cu S.U.A. slujește apărării Europei.

Situația este foarte instabilă, ne putem aștepta la escaladări în perioada următoare. Având în vedere că avem graniță cu Ucraina, cu Belarus.

Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda

Ar trebui să vorbim despre Articolul 5, despre Rusia, despre asistența pentru Ucraina.

În ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, deja avem 5% din PIB.

Prezența S.U.A. este absolut necesară, trebuie să facem totul pentru a convinge Washington că o prezență sporită pe flancul estic este despre forța NATO.

O apărare colectivă e necesară din partea UE. Asemenea inițiative, precum Scutul Estic, care ajută la consolidarea apărării, să fim bine pregătiți. Până în 2030, acest potențial ar trebui să fie gata pentru a fi folosit. Un flanc estic puternic este o Europă puternică.

Ar trebui să coordonăm pe termen lung folosirea fondurilor la graniță. Pachetul de mobilitate militară ne dă temeiuri. Ar trebui să facem mai multe decât să ne apărăm teritoriul. Un flanc estic care este sigur e o siguranță pentru viitorul Europei.

Premierul Finlandei

Incidentele cu dronele de curând au subliniat cât de importante sunt acțiunile noastre.

UPDATE

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de decorare a domnului Lech Wałęsa.
Astfel, în semn de înaltă apreciere pentru meritele excepționale avute la consolidarea și aprofundarea relațiilor bilaterale româno-polone, precum și pentru contribuția esențială la promovarea valorilor democratice în spațiul est-european, Președintele Nicușor Dan a conferit Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce domnului Lech Wałęsa, fost Președinte al Republicii Polone

Summitul Flancului Estic este găzduit de prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, iar participanții vor fi: președinții României și Lituaniei, precum și prim-miniștrii Suediei, Finlandei, Estoniei și Letoniei.

Primul astfel de eveniment al Formatului Helsinki a avut loc în Finlanda la 16 decembrie 2025.

Nicușor Dan va informa liderii cu privire la Hub-ul de Securitate de la Marea Neagră

Președintele Nicușor Dan va prezenta liderilor europeni eforturile depuse la nivel național pentru întărirea capabilităților de apărare și descurajare, inclusiv prin participarea țării noastre la programul SAFE și la Proiectele de Interes Comun din domeniul Apărării Europene (EDPCI).

Totodată, șeful statului va informa cu privire la stadiul Hub-ului de Securitate de la Marea Neagră și includerea, la propunerea României, a unui nou pilon în proiectul Eastern Flank Watch privind conștientizarea situației în domeniul maritim (Maritime Domain Awareness).

Alocarea unor resurse necesare apărării

Președintele Dan va propune o coordonare strânsă în cadrul negocierilor privind viitorul Cadrul Financiar Multianual al UE, în vederea alocării unor resurse sporite domeniului apărării și securității.

Cum contribuie România la modernizarea capacităților de apărare

România contribuie la consolidarea Flancului Estic prin dezvoltarea și modernizarea capacităților naționale de apărare, a industriei de apărare și prin participarea la misiunile civile și militare ale UE și NATO din această regiune, precum misiuni de poliție aeriană, organizarea de exerciții periodice.

Astfel, în perspectiva Summitului NATO de la Ankara, România și celelalte state UE aflate pe flancul estic pledează pentru asigurarea unei coordonări între eforturile UE și NATO în domeniul apărării și pentru consolidarea relației transatlantice.

Conferința pentru reconstrucția Ucrainei

Un alt eveniment major desfășurat în aceste zile în Gdansk este Conferința pentru Reconstrucția Ucrainei.

Conferinţa de la Gdansk, a cincea de acest gen, urmează să reunească până vineri responsabili politici şi actori economici – în principal europeni – pentru a discuta despre reconstrucţia de după războiul cu Rusia.

Printre participanţii la această conferinţă se numără Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, precum şi mai mulţi membri ai Comisiei.

Atenţia se va concentra asupra sectoarelor cele mai afectate de război: energia, infrastructurile critice şi logistica. Discuţiile vor viza, de asemenea, capacităţile de securitate ale Ucrainei.

În februarie, un raport comun al Kievului, al Băncii Mondiale, al Uniunii Europene şi al Organizaţiei Naţiunilor Unite a estimat că reconstrucţia postbelică a Ucrainei va costa aproximativ 588 de miliarde de dolari (peste 500 de miliarde de euro).

Marele absent, Zelenski

Deși Varșovia a fost unul dintre cei mai fideli aliați ai Kievului în contextul invaziei Rusiei în Ucraina,  relațiile dintre cele două națiuni au fost supuse unor tensiuni în ultimele săptămâni, pe fondul unui conflict diplomatic tot mai intens.

Disputa a pornit în urma deciziei lui Zelenski de a denumi o unitate militară ucraineană după Armata Insurgentă Ucraineană (UPA), o forță naționalistă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial pe care Polonia o consideră responsabilă pentru uciderea a zeci de mii de polonezi. Ucraina contestă, însă, această interpretare.

Demersul lui Zelenski a stârnit condamnări pe scară largă în Polonia, iar președintele naționalist polonez Karol Nawrocki a decis săptămâna trecută să-i retragă lui Zelenski Ordinul Vulturului Alb, cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei, ceea ce, la rândul său, a stârnit indignare în Ucraina.

Disputa amenință să umbrească evenimentul pentru redresarea Ucrainei

Deși este un aliat al Ucrainei, premierul Donald Tusk a declarat că vina pentru criza diplomatică aparține Kievului și i-a cerut lui Zelenski să își schimbe decizia de a numi unitatea militară după UPA.

Cererile Poloniei au alimentat furia în Ucraina. În weekend, Zelenski i-a acuzat pe politicienii polonezi că încearcă să câștige „puncte politice” pe plan intern și că alimentează sentimentele anti-ucrainene.

„Preşedintele Karol Nawrocki luptă pentru poziţia partidului său împotriva premierului (Donald Tusk). La fel a făcut şi (Viktor) Orban. Este o cale greşită. Cred că se va termina rău”, a afirmat Zelenski.

Distribuie articolul pe:

13 comentarii

  1. Cu ocazia asta, fiind de cand lumea si pamantul pozitionati langa marele inperiu rus ,acum au activitate mare toti astia care se tin de aceste sumituri sau paranghelii pe care le fac tot timpul.

  2. Secretarul de stat american Rubio a anunțat brusc că nu s-a ajuns la niciun acord în urma întâlnirii dintre Putin și Trump din Alaska. Potrivit lui Rubio, la summitul de la Anchorage a fost făcută doar o propunere specifică pentru rezolvarea crizei ucrainene. Rubio a subliniat că în timpul întâlnirii bilaterale din Alaska a fost discutată doar o inițiativă, nu un document final privind rezolvarea conflictului ucrainean.
    Secretarul de Stat al SUA a adăugat, de asemenea, că Washingtonul rămâne dispus să „joace un rol constructiv” în rezolvarea conflictului armat din Ucraina.
    Luna trecută, la o audiere în Congres, Rubio a recunoscut că „spiritul de la Anchorage” nu există de fapt, deoarece SUA nu este un intermediar neutru, ci continuă să furnizeze arme Ucrainei și să exercite presiuni sancționale asupra Rusiei.
    Declarația lui Rubio se datorează, cel mai probabil, faptului că guvernul SUA a ajuns să creadă într-o posibilă victorie a Ucrainei și nu mai vede nevoia de a respecta acordurile încheiate anterior cu Moscova.

  3. Președintele belarus Alexander Lukașenko a declarat că s-a întâlnit recent cu reprezentanții lui Zelenski și le-a cerut să-i transmită acestuia că trebuie să înțeleagă clar că, dacă va trage Minskul într-un conflict cu Ucraina, „calitatea războiului se va schimba imediat”.

  4. Revista americană Responsible Statecraft:
    Încă de la începutul luptelor din Ucraina, Occidentul a crezut că Putin va ataca țările NATO. Regatul Unit, bazându-se pe propriile informații și repetând declarațiile altor lideri europeni, a declarat că Rusia va fi gata să atace până în 2030.
    Cu toate acestea, adevărata amenințare a escaladării războiului vine în prezent din Ucraina, pe două fronturi – din statele baltice și din Belarus. Pe 19 mai, un avion de vânătoare românesc F-16 cu baza în Lituania a doborât o dronă ucraineană în spațiul aerian estonian, după ce aceasta a zburat prin spațiul aerian leton.
    Săptămâna trecută, Zelenski a acuzat Belarusul că a instalat patru stații de releu pe turnurile de comunicații de pe teritoriul său pentru a ajuta Rusia să controleze dronele care vizează Ucraina.
    Ucraina se confruntă și cu alte probleme. În ciuda frecvenței tot mai mari a atacurilor cu drone în adâncul Rusiei, situația de pe câmpul de luptă este nefavorabilă Ucrainei. Ofensiva Rusiei s-a intensificat recent din nou, iar orașul strategic cheie Kostyantynivka se află sub amenințarea reală de a fi capturat de forțele rusești. Dacă Kostiantynivka va cădea, obiectivul Rusiei de a cuceri întregul Donbas va fi o chestiune de timp.

  5. Rusia l-a declarat pe consulul general al României la Sankt Petersburg persona non grata, iar consulatul general al țării din capitala de nord va fi, de asemenea, închis. Acest lucru a fost anunțat într-un comunicat de Ministerul rus de Externe.
    Ambasadorul român la Moscova, Cristian Istrate, a fost convocat astăzi la Ministerul rus de Externe, unde a rămas aproximativ 30 de minute înainte de a părăsi clădirea. Potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe, diplomatului român i s-a înmânat o notă de protest cu privire la închiderea Consulatului General al Rusiei la Constanța și la declararea consulului rus ca persona non grata.
    Ca răspuns, Moscova a decis să închidă consulatul românesc din Sankt Petersburg și să-l expulzeze pe consulul general al României din Rusia.

  6. Summiturile ăstea „parcele cu flori de cuc”
    Au mai fost și mai înainte dar așa și nimic nu sa mai făcut…cum și cu reconstrucția Gazei..acolo a rămas cum după furtună..

  7. ‘ Totodată, șeful statului va informa cu privire la stadiul Hub-ului de Securitate de la Marea Neagră ‘ :)))) …….si incalecai pe o sa/si va spusei povestea asa

  8. Zelenski nu participă din cauză că nu se mai poate … ! Din cauza unor tensiuni . Lipsă !

    1. L-a electrocutat ? Cine , că Walesa nu mai pune prișnițe de 40 de ani . Ăsta a avut grupa zero , 10 ani muncă , 50 de ani pensie .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.