S-a ars mai mult lemn decât producția legală

Cantitatea de lemn utilizată încălzirii a fost mai ridicată decât întreaga producție legală lemn, susțin reprezentanții Agent Green într-o scrisoare adresată președintelui Klaus Iohannis, ministrului Mediului, Costel Alexe, și Avocatului Poporului, Renate Weber, prin care atrage atenția asupra defrișării pădurilor și a emisiilor de dioxid de carbon rezuzltate de arderea biomasei.

Informațiile din raportul Națiunilor Unite pentru Schimbările Climatice privind emisiile de gaze cu efect de seră, publicat în luna aprilie 2020, arată că în România s-au defrișat 85.930 de hectare cu păduri la nivelul anului 2018. Mai mult, din același raport reiese că emisiile de CO2, CH4 și N2O rezultate din arederea biomasei (lemn) din România au fost comparabile cu cele ale Germaniei și Franței. Este vorba de 14.182.610 tone de CO2 rezultate din arderea biomasei, adică în România s-au ars peste 14 milioane tone de biomasă într-un an. Datele sunt consistente și plauzibile luând în calcul cele mai recente date oferite de Consiliul Concurenței bazat pe informații furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru anul 2017.

Potrivit acestei surse, în România s-au consumat la nivelul acelui an 23.004.000 metri cubi de lemn de foc, inclusiv biomasă (adică 14.953.000 mii tone) din care 18.698.360 metri cubi (adică 12.466.000 mii tone) doar pentru populație. Tot potrivit aceleiași surse, producţia naţională totală de masă lemnoasă pentru anul respectiv a fost estimată la 18.316.000 metri cubi din care lemnul de foc extras din fondul forestier naţional a fost estimată la cca. 5.163.000 metri cubi.

”Cu alte cuvinte, s-a ars mai mult lemn decât întreaga producție națională legală, fără a mai lua în calcul, lemnul necesar pentru industrie și alte utilizări, adică aproximativ alte 20 de milioane de metri cubi”, spun oficialii Agent Green.

Cantitatea foarte mare de lemn cu destinația lemn de foc, arderea acestuia în instalații cu eficiență energetică foarte mică, neechipate cu filtre pentru reducerea poluării, utilizate preponderent de populația din țara noastră, are o serie de consecințe negative sub raport ecologic, economic și social: contravine măsurilor de combatere a schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea lemnului în bunuri cu folosință îndelungată; sursă de degradare a pădurilor ca urmare a tăierilor ilegale generate de o cerere de lemn de foc mai mare decât recolta de lemn de foc comercializată de către administratorii şi proprietari de fond forestier, respectiv lemn de mici dimensiuni și de calitate slabă; sursă de poluare a mediului ca urmare a randamentului scăzut de transformare în energie termică a lemnului de foc a sobelor utilizate pe scară largă de populație și a noxelor emise în atmosferă, cu consecințe inclusiv asupra sănătății populației; afectează cantitatea de lemn valorificată superior de către industria lemnului (produse cu valoare adăugată ridicată și cu durată de folosință îndelungată).

Potrivit datelor de la Inventarul Forestier Național, din România sunt tăiați, anual, 38,6 de milioane de metri cubi de lemn. Din această cantitate, doar 18,5 milioane de metri cubi reprezintă tăierile legale, pentru care se plătesc taxe, restul de 20 de milioane de metri cubi fiind arbori extrași fără nicio formă legală, în mare parte din pădurile proprietate privată. ”Diferența de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezintă tăieri neautorizate. Astăzi, cele mai mari probleme de tăieri neautorizate le avem în pădurile proprietate privată, apoi în pădurile autorităților publice locale și, pe locul trei, în pădurile administrate de RNP Romsilva”, a declarat recent ministrul Mediului, Costel Alexe. ,,Situația din zona exploatărilor forestiere și prelucrării lemnului tinde să se agraveze de la an la an, pe măsură ce cererea de export de lemn din România crește semnificativ, iar autoritățile întârzie să ia măsurile necesare combaterii fenomenului tăierilor ilegale’’, se arată într-o analiză Frames.

Potrivit analiștilor, tăierile ilegale trebuie pusă în legătură directă și cu situația firmelor din domeniu. ,,Cum majoritatea firmelor sunt din zona microîntreprinderilor, iar media creanțelor este destul de ridicată, acestea nu au destul capital să supraviețuiască condițiilor din piață și, posibil, ca multe dintre acestea, având și un personal redus, să activeze la limita legii în scopul de a-și păstra business-ul pe linia de plutire’’, arată analiza. Analiștii spun că și statul este vinovat, în mare parte, de extinderea
fenomenului tăierilor ilegale de arbori din păduri. ,,Dincolo de cazurile prezentate de massmedia, de sesizările ONG-urilor care au arătat că printre beneficiarii tăierilor ilegale s-ar afla inclusiv fabrici cunoscute de cherestea și mobilă din România, nu am
înregistrat, din păcate, decât victime (un mort și alte 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Romsilva în 2019) și prea puține acțiuni penale, măsuri administrative îndreptate împotriva celor care taie ilegal pădurile’’, arată analiza.