S-a schimbat garda la Finanțe. Raportările triumfaliste se mențin

Ministerul de Finanțe a trecut în sfera de influență a PSD, odată cu instalarea lui Adrian Câciu ca ministru, însă practica raportărilor triumfaliste continuă ca și cum nimic nu s-a întâmplat de la plecarea lui Florin Cîțu și Dan Vîlceanu.

Aprig contestatar al politicilor de pe vremea guvernărilor liberale, Adrian Câciu a atras atenția asupra creșterii permanente a datoriei guvernamentale. De altfel, unul dintre punctajele social-democraților în vremea opoziției a fost acela a banilor care sunt împrumutați și care se duc ”nu se știe unde”.

Acum, când Câciu conduce ministerul, informarea continuă pe linia Cîți-Vîlceanu. ”România are a noua cea mai mică datorie publică dintre cele 27 de țări membre UE”, anunță instituția. Adică e bine, ne menținem sub limita maximă admisă de tratatul UE, suntem în grafic. Nimic despre faptul că această datorie crește tot timpul pentru că se consumă mai mult decât banii colectați. ”Conform informațiilor comunicate de Institutul Național de Statistica (INS) în 7 decembrie 2021 privind valoarea estimată a PIB aferent trimestrului III 2021, la sfârșitul lunii septembrie 2021, indicatorul datorie guvernamentală reprezintă 48,5% din PIB, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht”, se arată într-o informare a Finanțelor.

Conform metodologiei Uniunii Europene, ponderea datoriei guvernamentale în PIB se calculează luând în considerare suma PIB-urilor trimestriale realizate în ultimele 4 trimestre comunicate de către INS.

”De asemenea, potrivit celui mai recent Comunicat Eurostat din luna octombrie 2021 privind evoluția nivelului de îndatorare la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, la sfârșitul celui de-al doilea trimestru al anului 2021, România s-a situat pe locul 9 între statele membre UE, cu un nivel de îndatorare de 47,5% din PIB, după Estonia (19,6% din PIB), Bulgaria (24,7% din PIB), Luxemburg (26,2% din PIB), Suedia (37,9% din PIB), Danemarca (39,7% din PIB), Republica Cehă (42,7% din PIB), Letonia (43,3% din PIB) și Lituania (44,6% din PIB), sub media datoriei guvernamentale pentru zona euro (EA 19) (98,3% din PIB), sub media datoriei guvernamentale pentru UE27 (90,9% din PIB).

Informațiile privind evoluția datoriei publice, activitatea pe piața primară și secundară a titlurilor de stat, precum și evoluția indicatorilor de risc utilizați în implementarea Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2021- 2023, pot fi consultate pe website-ul Ministerului Finanțelor la secțiunea Datorie Publică – Statistici și prezentări – Datorie guvernamentală”, mai spun oficialii de la Ministerul Finanțelor.